Avocati care au castigat procese cu banci

Bonitatea consumatorului – aspect care poate duce la anularea contractelor de credit – Deciziei CJUE din 05.03.2020 pronuntata in cauza C-679/18

Daca zilele trecute am incercat sa explic efectele pe care Decizia CJUE le poate produce asupra creditelor de consum incheiate de institutiile financiare din Romania, prin cele ce urmeaza voi detalia, intr-un mod practic, ce anume trebuie sa stiti cu privire la “bonitatea consumatorului”.

Asa cum am precizat si anterior, banca avea posibilitatea de a acorda creditul numai dupa o evaluare precontractuala a consumatorului cu privire la capacitatea acestuia de a rambursa creditul de consum, numita si bonitate.

Totodata, banca sau institutia bancara care v-a acordat creditul avea datoria de a face si o verificare a scorului de credit.

La ce trebuia sa se uite bancile cand verifica scorul de credit?

  • varsta
  • starea civila
  • studii
  • situatia financiara (daca aveati sau nu datorii)
  • venituri
  • cheltuieli

ATENTIE!

De multe ori aceste informatii nu erau tocmai inregistrate in mod real astfel incat dumneavoastra sa beneficiati de un scor mai mare si implicit de un credit mai mare decat cel pe care, in mod normal, ati fi putut sa il restituiti.

La nivelul tarii noastre, pana in anul 2019 BNR lasa la aprecierea imprumutatorilor sa stabileasca prin regulamentele interne metodologia de stabilire a gradului de indatorare conform strategiei de risc si a profilului institutiei de credit.

Practic, bancile aveau “mana libera” la a stabili, prin regulamentele interne la nivel de unitate, gradul de indatorare acceptat in raport de propriile criterii de risc dar fara a lua in considerare capacitatea consumatorului de a putea plati ratele.

De asemenea, sa nu uitam totusi ca la nivelul anilor 2007-2008 se acordau credite doar cu buletinul iar singura conditie impusa consumatorului era responsabilitatea acestuia de a aplica in mod eficient  pentru a satisface o nevoia urgenta.

Cu toate acestea, prin Regulamentul BNR nr. 6/2018 au fost adoptate o serie de masuri prin care s-a incercat o stopare a abuzurilor din partea bancilor prin impunerea unui grad total de indatorare ce nu poate depasi 40%, respectiv 45%  insa, din punctul nostru de vedere, mult prea tarziu.

Totusi, imbucurator este faptul ca, in cauza C-679/18, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut corect faptul ca institutiile de credit au profitat de pe urma consumatorului, prin impunerea unor diverse clauze abuzive, ducandu-l practic la un grad de indatorare cu mult peste limita normala.

Astfel, in urma acestei decizii, banca trebuie sa demonstreze faptul ca la momentul acordarii creditului aceasta a facut o analiza corecta pe baza unui volum suficient de informatii obtinute de la consumator si, daca este necesar, pe baza consultarii unei baze de date relevante.

Insa, asa cum s-a retinut si in cauza C-449/13 CA Consumer Finance SA/Ingrid Bakkaus si altii, informatiile furnizate de consumator nu pot fi in sine calificate ca fiind suficiente daca nu sunt insotite de inscrisuri justificative.

Prin urmare, daca in cadrul dosarului de credit nu exista suficiente date prin care banca sa demonstreze, intr-un eventual litigiu, ca a realizat o analiza corecta a conditiilor de eligibilitate a consumatorului prin inscrisuri justificative iar clauzele contractuale au dus la un grad de indatorare cu mult peste cel pe care debitorul l-ar putea suporta, contractul de credit va fi anulat iar debitorul va fi obligat doar la restituirea debitului principal, fara dobanda sau penalitati.