CASS la pensii de peste 3000 lei NECONSTITUTIONAL

ARGUMENTE JURIDICE

1. Pensiile nu sunt venituri, ci drepturi câștigate

Pensiile nu sunt un beneficiu gratuit oferit de stat, ci rezultatul unei contribuții directe și obligatorii la bugetul de asigurări sociale (CAS), deci:

• Reprezintă o restituire a unui drept patrimonial acumulat în timp, nu un venit supus unei noi taxe.
• Taxarea pensiilor cu CASS poate fi interpretată ca o dublă impunere: ai plătit CAS în timpul activității, acum plătești și CASS la aceeași sumă.

2. Se creează discriminare între categorii de cetățeni

Pensionarii cu pensii egale dar provenind din surse diferite (public vs. privat, contributiv vs. special) sunt afectați diferit:

• Unele pensii speciale nu sunt supuse acelorași rețineri de CASS.
• Aceasta poate fi considerată o discriminare contrară art. 16 din Constituție: „Cetățenii sunt egali în fața legii.”

3. CASS este o contribuție la servicii deja achitate

Pensionarii nu consumă servicii medicale în regim preferențial:

• Mulți au și asigurări private sau nu folosesc deloc sistemul de stat.
• Obligarea la plata CASS fără posibilitatea de opt-out (renunțare voluntară) poate fi considerată abuzivă.

4. Pensiile sub 3.000 lei nu contribuie la solidaritate

Într-un sistem bazat pe „solidaritate socială”, toți ar trebui să contribuie proporțional.

• Plafonul de 3.000 lei exclude tocmai majoritatea pensionarilor de la contribuția la sănătate, deși toți beneficiază.
• Aplicarea CASS doar peste o limită artificială este arbitrară și poate fi atacată ca fiind contrară echității fiscale.

ARGUMENTE CONSTITUȚIONALE

5. Încălcarea dreptului de proprietate – art. 44 din Constituție

Pensiile sunt proprietate privată. Impunerea unei taxe pe această proprietate:

• Redu­ce abuziv cuantumul venitului net.
• Poate fi considerată o ingerință nejustificată a statului în dreptul de dispoziție asupra veniturilor.

6. Nesocotirea principiului neretroactivității

Dacă o parte din pensie a fost deja încasată sau se aplică retroactiv un nou regim fiscal (deși formal nu e retroactiv), poate fi:

• Interpretată ca o modificare retroactivă a unui drept dobândit.
• Încălcarea art. 15 alin. 2 din Constituție: „Legea dispune numai pentru viitor...”

ARGUMENTE ECONOMICE ȘI SOCIALE:

7. Efect de descurajare și scădere a încrederii în sistemul contributiv

Oamenii care au contribuit mai mult sunt „pedepsiți” cu rețineri mai mari:

• Descurajează continuarea activității după pensionare.
• Transmite semnalul că statul nu respectă principiul contributivității – „Cu cât ai dat mai mult, cu atât îți ia mai mult.”

8. Crește sărăcia în rândul vârstnicilor activi

Mulți pensionari cu pensii între 3.000 – 5.000 lei:

• Micșorarea venitului net le poate afecta nivelul de trai sub pragul minim decent.

PRECEDENTE SAU CONTESTAȚII ANTERIOARE

9. În 2022, Curtea Constituțională a decis că pensiile pot fi impozitate, dar cu măsură

Deciziile CCR arată că:

• Statul are libertatea de a impozita, dar proporțional și nediscriminatoriu.
• Dacă se demonstrează că regula actuală afectează o categorie vulnerabilă sau creează dezechilibru între contribuabili, există posibilitatea de atac legal.

CONCLUZIE:

“Am muncit și am contribuit zeci de ani. Pensia este un drept câștigat, nu o favoare. Taxarea acesteia cu CASS este o dublă penalizare care încalcă principiile de echitate, legalitate și solidaritate.”