Caut avocat specializat in succesiuni

Stiati ca: datoriile mostenirii le dobanditi odata cu casa/masina ramasa?

Printre cele mai întâlnite achiziționări de proprietăți, fie că vorbim de terenuri, apartamente, case etc. sunt cele închiate cu concursul unităților bancare.

Astfel, majoritatea cetățenilor au contractat un împrumut cu o instituție bancară, fie că este vorba de împrumuturi de nevoi persoanale sau credite ipotecare.

Deși persoanele pot apela la un contract de creditare pentru achiziționarea de bunuri imobile (apartamente, case etc.), acestea sunt încheiate cu mai multe clauze care vin să protejeze instituția în procedura de recuperare a sumelor împrumutate.

În aceste condiții, ne punem întrebarea „pot fi tranmise împrumuturile și după moartea unei persoane?”

Iată ce trebuie să știți:

În primul rând, dispozițiile Codului civil prevăd că moștenirea este procedura prin care patrimoniul unei persoane fizice decedate este tranmis către una sau mai multe persoane.

Această tranmitere poate opera în temeiul legii (moștenirea legală) sau în temeiul unui testament olograf, prin care persoana decedată își manifestă dorința cu privire la transmiterea patrimoniului său (către cine se transmite, ce se transmite fiecărei persoane etc.).

Dacă moștenirea nu a fost „împărțită” prin testament, patrimoniul defunctului, persoanei decedate, se va transmite potrivit dispozițiilor legii: către soțul supraviețuitor, copii, părinți, frați etc.

Ce semnifică noțiunea de „patrimoniu”?

Atunci când ne referim la patrimoniul defunctului, persoanei decedate, avem în vedere tot ce urmează a fi moștenit, atât activul patrimonial (reprezentat de drepturile asupra bunurilor, lucrurilor), cât și pasivul patrimonial, adică obligațiile și datoriile pe care le avea persoana fizică.

Spre exemplu, doi frați au vocație (au dreptul conform legii) să vină la moștenirea tatălui lor. În cadrul patrimoniului succesoral se gaăsesc atât bunuri, lucruri cât și datorii. În situația în care unul dintre frați acceptă moștenirea și celălalt nu o acceptă, cel care va primi moștenirea va primi atât bunurile, lucrurile , cât și datoriile pe care tatăl lui le avea.

Conform art. 1114 și art. 1115 Cod civil, indiferent de modalitatea în care se tranmite moștenirea, fie legală, fie testamentară, datoriile moștenirii vor fi suportate de persoanele care au acceptat moștenirea.

Ce datorii pot fi moștenite?

Leguitorul român a avut în vedere, în momentul adoptării dispozițiilor Codului civil, mai multe tipuri de „datorii” care pot fi transmite prin intermediul succesiunii:

• obligații patrimoniale, de natură bănească care pot proveni din contracte, din răspunderea civilă a defunctului etc. și cate există în patrimoniul succesoral la momentul deschiderii moștenirii (este IMPORTANT ca ele să existe în momentul în care se acceptă moștenirea), care pot fi: credite bancare, împrumuturi, despăgubiri pentru daune/ prejudicii provocate, pot fi incluse chiar și datoriile către moștenitori;
• sarcini ale moștenirii, fiind acele obligații bănești care țin de transmiterea moștenirii: cheltuieli de inventariere a bunurilor, lucrurilor, taxe și impozite, cheltuieli de înmormântare etc.

ATENȚIE! Datoriile pot fi moștenite NUMAI dacă se acceptă succesiunea. Dacă revenim la exemplul anterior, fratele care a renunțat la moștenirea tatălui său nu va fi obligat să plătească datoriile care există în succesiune.

În acest sens, art. 1106 Cod civil stabilește că nicio persoană nu poate fi obligată să accepte o moștenire ce i se cuvine.

Cum se împart datoriile moștenirii atunci când sunt mai mulți moștenitori?

În situația când există mai mulți moștenitori, care pot fi atât legali, cât și testamentari, aceștia vor răspunde pentru datoriile transmise prin intermediul succesiunii proporțional cu cota fiecăruia.

Spre exemplu, dacă în urma decesului unei persoane, au vocație de a moștenii soția și cei doi copii, iar aceștia acceptă succesiunea lăsăată de tatăl lor, atât bunurile, lucrurile cât și datoriile se vor împărți astfel: soția supraviețuitoare va dobândi ¼ din patrimoniul succesoral (un sfert), iar restul de ¾ se va trasmite, în mod egal, copiilor săi.

O situație care este întâlnită deseori în practică este cea generată de existența unei asigurări de viată. În cele mai multe cazuri, atunci când se contractează un împrumut pentru achiziționarea unui bun imobil (teren, casă etc.), la semnarea contractului de credit se încheie și un contract de asigurare de viață.

În aceste situații, de cele mai multe ori valoarea despăgubirilor cuvenite moștenitorilor sunt în strânsă legătură cu valoarea împrumutului.

În cazul în care persoana asigurată decedează, banca va încasa îndemnizațiile de asigurare, iar dacă indemnizația acoperă integral datoria, atunci creditul se va stinge.

ATENȚIE! Chiar dacă datoriile se pot moșteni, totuși moștenitorii vor răspunde  doar cu bunurile, lucrurile dobândite din patrimoniul succesoral.

Spre exemplu, doi frați au acceptat o moștenire în care a fost inclus și dreptul de proprietate asupra unui apartament care a fost achiziționat prin intermediul unui credit încheiat cu o instituție bancară. În situația în care cei doi frați nu își îndeplinesc obligațiile transmise prin succesiune, instituția bancară va putea recupera sumele împrumutate prin vânzarea bunurilor, lucrurilor ce au fost incluse în moștenire. Dacă a fost inclus în succesiune doar acel apartament, chiar dacă banca nu își acoperă întreaga creanță, nu va putea cerere vânzarea bunurilor moștenitorilor care nu au fost dobândite prin succesiune.

Revenind la exemplul anterior cu asigurarea de viață, ce se întâmplă dacă nu este acoperită datoria de indemnizația de asigurare? În acest caz, devin aplicabile dispozițiile menționate de art. 1114 Cod civil, banca putând urmări doar bunurile, lucrurile din moștenire.

Pot exista situații în care nu se moștenesc datoriile?

Singura modalitate pe care Codul civil o prevede în această privință este renunțarea la moștenire. Astfel, persoana care are dreptul la o moștenire declară printr-un act încheiat la notar, că nu dorește să accepte moștenirea și că nu ăși însușește titlul de moștenitor.

ATENȚIE! Pentru a renunța la moștenire declarația de renunțare trebuie să fie făcută în mod obligatoriu la notar și în termenul de opțiune succesorală.

Important! Există situații când declarația de renunțare poate fi revocată. Creditorii moștenitorilor care a renunțat la succesiune, dacă această renunțare a fost făcută pentru ca ei să nu își poată acoperi datoriile (în frauda lor), pot cere instanței de judecată revocarea renunțării. Această acțiune poate fi făcută DOAR în termen de 3 luni de la data când au cunoscut renunțarea.

Astfel, dacă se dovedește că moștenitorul nu a acceptat moștenirea pentru a nu dobândi bunuri, lucruri, care pot fi urmărite pentru acoperirea datoriilor, instanța de judecată va desființa declarația de renunțare la succesiune și moștenitorul va avea calitatea de acceptant al succesiunii.

REȚINEȚI:

• Prin moștenire se înțelege tranmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate;
• Patrimoniul unei persoane este alcătuit atât din drepturi asupra bunurilor, lucrurilor, cât și din obligații, creanțe;
• Datoriile se moștenesc, inclusiv datoriile încheiate cu o instituție bancară;
• Modalitatea prin care nu se va moșteni o datorie este prin renunțarea la succesiune;
• Declarația de renunțare trebuie să fie făcută obligatoriu la notar.