Ce pedepse risca persoanele care dau mita?

Ce pedepse riscă persoanele care dau mită?

Corupția, este unul dintre subiectele principale care ocupă primele pagini ale ziarelor din întreaga lume, fiind un fenomen care a luat amploare în ultimele decenii.

În din cele mai vechi timpuri au fost descurajate atât acțiunile prin care se acordau „beneficii, daruri” funcționarilor publici, cât și acțiunile acestora prin care primeau „atențiile” oferite.

În România, acest fenomen a luat amploare în perioada comunistă, fiind des întâlnită acțiunea prin care se ofereau diverse „atenții” funcționarilor publici sau chiar privați pentru a beneficia de anumite servicii.

Exemplul clasic este oferit de pacienții unei unități medicale (spital, cabinet medical) care ofereau diverse „atenții” (bani, cafea, produse agricole etc.) asistentelor medicale pentru a avea „prioritate” în aplicarea tratamentului sau pentru a intra cu „prioritate” la consultul medical de specialitate.

Deși, încă din acea perioadă, au fost sanționate aceste acțiuni de oferire și de primire a unor lucruri, bunuri, foloase, fenomenul infracțional nu a fost stopat, chiar s-a extins.

În aceste condiții leguitorul român a înțeles să sancționeze în mod distinct atât acțiunile prin care se oferă, se dau bunuri, foloase materiale funcționarilor publici, cât și acțiunea prin care se primesc aceste foloase materiale.

Iată ce trebuie să știți despre sancționarea acțiunilor de oferire a foloaselor materiale:

În primul rând, acțiunile prin care se oferă bunuri sau foloase materiale funcționarilor publici sau privați sunt sancționate prin infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 290 Cod penal.

Deși infracțiunea de luare de mită și dare de mită sunt strâns legate, totuși aceste infracțiuni nu sunt corelative, deoarece darea de mită poate exista și în lipsa luării de mită.

Iată un prim aspect relevant, nu este sancționată persoana care oferă bunuri sau foloase materiale doar atunci când acestea sunt acceptate de funcționarul public, ci este sancționată INDIFERENT de primirea mitei sau refuzarea acesteia, fiind practic semnalat caracterul interzis a acțiunilor de oferire a acestor foloase.

În acest sens, darea de mită poate fi definită ca acțiunea prin care o persoană promite, oferă sau dă o sumă de bani sau alte foloase materiale unui funcționar public sau privat pentru ca acesta, în urma banilor oferiți, să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să nu soluționeze un act care este prevăzut în fișa postului sau în atribuțiile de serviciu.

Spre exemplu, o persoană circulă într-o zonă în care limita de viteză permisă de lege este 90 km/h, cu o viteză semnificativ mai mare și este oprit de organele de poliție care erau amplasate cu dispozitivul tip radar. Îi este comunicată de către agentul constatator sancțiunea care urmează să i se aplice și, pentru a „scăpa” de punctele de penalizare, șoferul îi acordă agentului constatator o sumă de bani.

În această situație, chiar dacă agentul constatator primește suma de bani sau chiar dacă nu o primește, șoferul va fi sancționat penal pentru infracțiunea de dare de mită.

Cine poate săvârși această infracțiune?

Potrivit dispozițiilor legale, art. 290 Cod penal, fiind o infracțiune care nu are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului, subiectul activ (făptuitorul, infractorul) nu este circumstanțiat, adică această infracțiunea poate fi săvârșită de ORICE persoană, chiar și persoanele juridice.

O posibilitate de comitere a infracțiunii este prin intermediul unei persoane care să ducă sumele de bani sau foloasele materiale funcționarului public. Deși, de cele mai multe ori acesta este la fel de „vinovat” ca persoana care oferă mita, persoana interpusă va răspunde în calitate de complice sau de instigator.

Acestă infracțiune poate fi comisă în trei modalități:

• prin promisiune;
• prin oferire;
• sau prin dare de bani sau de alte foloase materiale.

Care este diferența dintre aceste modalități?

Prin promisiune făptuitorul își ia angajamentul că în viitor îi va oferi o sumă de bani sau alte foloase materiale funcționarului public sau privat. Prin oferire făptuitorul îi prezintă, îi infățisează, îi arată sumele de bani sau foloasele materiale de care va beneficia funcționarul dacă aceeptă propunerea sa, iar prin dare acesta îi remite efectiv funcționarului public sau privat suma de bani sau foloasele materiale.

Se poate observa că nu este nevoie ca funcționarul public sau privat să accepte efectiv mita pentru ca mituitorul să fie sancționat penal.

O condiție importantă ca această infracțiune să existe este ca banii sau foloasele materiale să fie oferite sau date funcționarului public sau privat pentru ca acesta din urmă să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze, să întârzie un îndeplinirea unui act de intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

În lipsa acestui scop acțiunea prin care se oferă sau se dă o sumă de bani sau foloase materiale funcționarului public nu va fi pedepsită.

O asemenea situație poate fi ilustrată prin aplicarea dispozițiilor Legii nr. 46/2003, atunci când un pacient care a fost tratat de un medic specialist, pentru a răsplăti profesionalismul medicului curant donează spitalului aparatură medicală performantă. De asemenea, un exemplu relevant poate fi dat de persoanele care donează bani, aparatură medicală sau combinezoane persoanalului medical care se „luptă” cu noul Coronavirus SARS-CoV-2.

SACȚIUNI

Potrivit dispozițiilor legale, art. 290 Cod penal, făptuitorul care a promis, oferit sau dat o sumă de bani sau alte foloase unui funcționar public sau privat pentru pentru ca acesta din urmă să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze, să întârzie un îndeplinirea unui act de intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public, va fi sancționat cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

ATENȚIE! Chiar dacă leguitorul român a înțeles să sancționeze faptele „mituitorului”, totuși textul legal prevede anumite situații în care este înlăturată răspunderea făptuitorului.

În alin. (2) al art. 290 Cod penal este prevăzută o cauză de nepedepsire, astfel dacă persoana care a oferit mită a fost constrânsă de funcționarul public sau privat să îi ofere suma de bani sau foloasele materiale, „mituitorul” nu va fi sancționat.

De asemenea, persoana care oferă mita nu va fi sancționată penal dacă va anunța autoritățile publice despre comiterea acestei infracțiuni, anume dacă mituitorul va denunța infracțiunea. În schimb, este prevăzută o condiție pentru ca această variantă sa poată fi aplicată, trebuie ca denunțul să fie făcut ÎNAINTE ca organele penale să fie sesizate.

Să reluăm exemplul de mai sus cu agentul constatator. Dacă agentul primește suma de bani de la șofer și nu îi aplică sancțiunea cuvenită, sunt săvârșite 2 infracțiuni: darea de mită și luarea de mită. Dacă șoferul denunță imediat după ce a părăsit locul faptei infracțiunea de dare de mită, atunci răspunderea acestuia va fi înlăturată.

Un alt beneficiu al acestor cauze de înlăturare a pedepsei este dat de restituirea banilor sau bunurilor făptuitorului. În concret, dacă șoferul denunță fapta și agentul constatator va fi sancționat penal pentru infracțiunea de luare de mită atunci i se va restitui șoferului suma de bani acordată agentului.

În concluzie, chiar dacă sunt fapte care sunt sancționate penal, făptuitorii sunt încurajați  de leguitor să recunoască aceste fapte, având la bază „dorința” de stopare a fenomenului corupției pe teritoriul României.