Consecintele abandonului de familie

Printre infracțiunile care nu sunt cunoscute în rândul populației se numără și infracțiunea de abandon de familie.

Familia a constituit pe parcursul timpului unul dintre cei mai importanți piloni în formarea și dezvoltarea personalității umane, și din acest motiv, în toate legislațiile din întreaga lume este ocrotită juridic.

Pe lângă reglementarea din materie civilă, unde sunt stabilite atât criteriile de întemeiere a unei familii, drepturile și obligațiile persoanelor din familie, leguitorul român a ales să proteje și din punct de vedere penal acțiunile care aduc atingere persoanelor din familie.

S-ar putea genera o confuzie în ceea ce privește infracțiunea de abandon de familie, considerându-se că va fi sancționat din punct de vedere penal persoana care alege să își schimbe locuința față de cea unde locuia în mod statonic cu familia sa.

Iată ce trebuie să știți în legătură cu această infracțiune:

În primul rând, norma prin care este incriminată această infracțiune are ca principal scop „protejarea” relațiilor dintre membrii familiei, anume acele relații din care decurg din obligația de întreținere.

Trebuie semnalat că această obligație de întreținere decurge din relațiile de rudenie, astfel cum au fost stabilite prin dispozițiile Codului civil.

Se poate pune întrebarea „care sunt tipurile de relație care pot genera această obligație de întreținere? ”.

Codul civil, în art. 516 prevede că obligația de întreținere există între soț și soție, rudele în linie dreaptă (părinți, copil), între frați și surori, precum și față de celelalte persoane prevăzute de lege.

În aceste condiții, subliniez că această infracțiune are subiectul activ ( făptuitorul, infractorul) circumstanțiat, adică poate fi săvârșită numai de persoanele pe care legea le prevede. În cazul acestei infracțiuni, făptuitor poate fi DOAR o persoană care are obligația legală de întreținere și DOAR în relațiile cu membrii familiei și cu alte persoane pe care legea le prevede.

Textul legal al infracțiunii prevede două variante ale acesteia:

prima variantă, este cea tip și care se referă la relațiile de familie în mod direct (spre exemplu relațiile dintre un părinte și un copil);
a doua variantă, asimililată privește relațiile de familie în mod indirect, din punct de vedere faptic.

În prima variantă sunt sancționate din punct de vedere penal acțiunile făptuitorului prin care:

părăsește, alungă sau lasă fără ajutor persoana față de care are obligația legală de întreținere și, în acest mod, îl expune la suferințe fizice sau morale;
nu îndeplinește, cu rea-credință, a obligaței de întreținere prevăzută de lege;
nu plătește, cu rea-credință, timp de 3 luni, pensia de întreținere care a fost stabilită pe cale judecătorească;

Acestea trei sunt modalitățile prin care se poate săvârși infracțiunea de abandon de familie.

În prima modalitate, pentru a întelege cât mai bine voința leguitorului român, trebuie să expunem un exemplu: un părinte care este foarte supărat de acțiunile copilului său, nefiind „ascultător”, îl transportă cu mașina până la cel mai apropiat oraș unde îl părăsește, îl lasă și pleacă, nefiind importante consecințele pe care le va suferi copilul râmas singur.

În a doua și a treia modalitate sunt sancționate acțiunile persoanelor care nu își îndeplinesc obligația de întreținere în mod voit. Spre exemplu după divorțul părinților copilul minor rămâne la domiciliul mamei și se stabilește în sarcina tatălui obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea copilului minor. Tatăl, pentru ca nu vrea să îi acorde niciun sprijin mamei nu își îndeplinește această obligație, deși beneficia de mijloacele materiale sau financiare necesare.

În a doua variantă în care infracțiunea se poate comite, după cum am precizat, sunt sancționate în mod indirect relațiile de familie. În acest caz făptuitorul este o persoană condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă să plătească prestații periodice persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii pentru care a fost condamnat făptuitorul.

Așadar, sunt avute în vedere în cadrul acestei variante rudele victimelor unor infracțiuni contra persoanei, anume: omor, ucidere din culpă, ultraj, loviri și vătămări cauzatoare de moarte etc., iar prin comiterea acestei infracțiuni s-a provocat un prejudiciu, o pagubă cu caracter de continuitate.

Dar de unde provine această obligație de întreținere a familiei victimei unei asemenea infracțiuni? Potrivit art. 1390 Cod civil sunt obligate să despăgubească pentru prejudiciile ce au fost produce prin decesul unei persoane făptuitorii și aceste despăgubiri vor fi acordate persoanelor prevăzute de lege, acele persoane pe care le-am enunțat la începutul articolului.

În concret, dacă o persoană, din motiv de răzbunare pentru că a fost condamnat la pedeapsa închisorii de către un judecător, se îndreaptă împotriva acestuia și îl ucide, judecătorul fiind singurul care aducea venituri în casă, iar soția sa suferă de un handicap locomotor, făptuitorul va fi obligat să îi despăgubească periodic pe soția și copilul judecătorului.

În situația în care această obligație, care este pusă în sarcina făptuitorului printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu este îndeplinită de făptuitor acesta va fi sancționat și pentru infracțiunea de abandon în familie în varianta asimilată.

ATENȚIE! Și această variantă asimilată se poate comite în modalitățile prevăzute pentru varianta tip, explicațiile acestora fiind valabile și în cazul variantei asimite ale înfracțiunii.

SANCȚIUNI

În cazul variantei tip, textul art. 378 Cod penal prevede pentru infracțiunea de abandon de familie pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau pedeapsa amenzii.

Atunci când este comisă infracțiunea în varianta asimilată, textul de lege prevede aceeași sancțiune ca și pentru varianta tip, anume pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau pedeapsa amenzii.

ATENȚIE! Textul legal prevede și anumite situații în care făptuitorul nu va fi pedepsit. Anume, dacă până la terminarea urmăririi penale, făptuitorul își îndeplinește obligațiile pentru care este anchetat, aceasta nu va mai fi pedepsit din punct de vedere penal.

De asemnea, textul legal oferă și o variantă derogatorie prin care se va dispune amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestora, DACĂ se îndeplinesc până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare toate obligațiile pentru care făptuitorul a fost condamnat.