Contestatia castigata impotriva masurilor asiguratorii
Contestatia impotriva masurilor asiguratorii – cand poate fi anulata o masura de sechestru? Analiza unei hotarari recente
Masurile asiguratorii reprezinta una dintre cele mai intruzive interventii ale organelor de urmarire penala in patrimoniul unei persoane. Un sechestru poate bloca bunuri, conturi si poate afecta viata personala si profesionala a unui suspect sau inculpat pentru ani de zile. Tocmai de aceea, legea impune conditii stricte pentru instituirea si mentinerea acestor masuri.
O hotarare recenta a Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penala arata foarte clar ca simpla existenta a unei acuzatii penale nu este suficienta pentru a bloca bunurile unei persoane. Parchetul trebuie sa dovedeasca concret ca bunurile vizate apartin suspectului sau inculpatului si ca exista un risc real de ascundere, instrainare ori sustragere de la urmarire.
Ce s-a retinut in cauza?
Contestatorul a atacat masura sechestrului instituita de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un dosar de natura economica. Masura viza un teren inscris in cartea funciara, teren pe care Parchetul il considera, in mod eronat, ca ar apartine inculpatului.
Analizand actele depuse, judecatorul de drepturi si libertati a constatat urmatoarele aspecte fundamentale:
1. Bunul nu apartinea inculpatului
Documentele civile din dosar – contractul de intretinere, rezolutiunea acestuia si inscrierile de carte funciara – au demonstrat ca proprietatea nu a intrat niciodata in patrimoniul contestatorului. Terenul ramasese in proprietatea unei terte persoane, in baza unor acte perfect valabile si niciodata desfiintate.
Cu alte cuvinte, Parchetul a pus sechestru pe un bun strain.
2. Parchetul nu a indicat niciun motiv de fapt pentru mentinerea masurii
Judecatorul a subliniat ca ordonanta procurorului nu continea temeiuri de fapt care sa justifice de ce masura trebuia mentinuta. Nu se invocase nici risc de ascundere, nici risc de instrainare si nici legatura reala intre bun si fapta cercetata.
Legea cere explicit ca masura sa fie proportionala, necesara si justificata prin probe.
3. Masura nu putea garanta repararea prejudiciului
Art. 249 alin. 5 Cod procedura penala prevede ca masurile asiguratorii pot fi luate doar asupra bunurilor suspectului, inculpatului sau ale persoanei responsabile civilmente.
Or, daca bunul nu apartinea inculpatului, sechestrul era nelegal prin definitie.
4. Proportionalitate si oportunitate
Judecatorul a constatat lipsa proportionalitatii: masura fusese dispusa intr-un dosar cu mai multi inculpati si multiple acuzatii, insa Parchetul nu a individualizat motivele pentru fiecare persoana in parte.
Sechestrul – o masura severa – fusese justificat doar prin formule generale.
Solutia instantei
Tribunalul Bucuresti a admis contestatia, a constatat nelegalitatea mentinerii masurii asiguratorii si a anulat ordonantele procurorului.
Pe scurt: terenul revine liber de sarcina, iar inculpatul nu mai este blocat de o masura abuziva.
Ce invatam din aceasta hotarare?
1. Nu orice sechestru este legal
Parchetul trebuie sa demonstreze clar ca bunul vizat apartine inculpatului si ca masura este necesara si proportionala.
2. Documentele civile pot face diferenta
Un contract de intretinere, o rezolutiune sau o simpla inscriere in cartea funciara poate anula o masura asiguratorie.
3. Proportionalitatea este esentiala
Judecatorul analizeaza masura in raport cu fapta investigata, cu valoarea prejudiciului si cu situatia concreta a persoanei.
4. Contestatia este un instrument extrem de util
Persoanele afectate de sechestru pot, in 3 zile de la comunicare (sau in termenul prevazut pentru fiecare tip de masura), sa-l conteste in fata instantei.
Concluzie
Hotararea analizata este un exemplu important pentru toti cei care se confrunta cu masuri asiguratorii dispuse in cadrul unui dosar penal. Nu orice acuzatie justifica sechestrul, iar nu orice bun poate fi blocat. Instanta verifica legalitatea, proportionalitatea si temeinicia masurii, iar atunci cand acestea lipsesc, o anuleaza.
Cabinetul nostru asista frecvent clienti in astfel de situatii, inclusiv in contestatii impotriva masurilor asiguratorii, sechestrului asigurator sau altor masuri intruzive.
O evaluare corecta a actelor civile si a motivelor Parchetului poate schimba radical cursul dosarului.