Cum recuperez onorariul de avocat?

Cerere de valoare redusa onorariu de succes avocat

Practica judecatoreasca – Judecatoria Sector 1:

Analizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, instanta retine următoarele:

În fapt, prin sentința civilă nr… din data de 05.1 1.2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul nr…./200/2019, pârâta OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUĂ SA Group a fost obligată la plata către reclamanta ….a următoarelor sume: 2.276,27 lei reprezentând daune materiale, 25.000 lei reprezentând daune morale, 164,34 lei reprezentând taxă judiciară de timbru pentru daunele materiale și 1355 lei reprezentând taxă judiciară de timbru pentru daune morale. Sentința a rămas definitivă prin neapelare.

Instanța constată că reclamanta a fost reprezentată convențional de C.A. PALADE BOGDAN, astfel cum rezultă din împuternicirea avocațială care a fost depusă și în cursul judecării dosarului de fond de la fila 26.

Instanța reține că reclamanta a achitat către C.A. PALADE BOGDAN onorariul avocațial pentru activitățile de reprezentare desfășurate, în cuantum de 6.259 lei, în data de 1 1.02.2020 astfel cum rezultă din facturile fiscale seria… nr…. și nr…. din 11.02.2020 și ordinul de plată de la filele 7-8.

Instanța constată că prezenta cerere este formulată pe calea procedurii speciale cu privire la cererile de valoare redusă și reține că în conformitate cu art. 1025 C.p.c. prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței.

Din analiza textului legal menționat, rezultă stabilirea domeniului de aplicare pentru procedura cu privire la cererile de valoare redusă, legiuitorul prevăzând, pe lângă condițiile generale pentru exercitarea oricărei acțiuni în justiție, îndeplinirea cumulativă a unor cerințe speciale. Astfel, este necesar ca acțiunea promovată săfie evaluabilă în bani și, în principiu, să aibă ca obiect o sumă de bani, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, instanța va analiza excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă.

Conform art. 431 C.proc.civ., nimeni nu poate fi chemat in judecata de două ori în aceeași calitate., in temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect.

Astfel, pentru existența autorității de lucru judecat trebuie să se regăsească tripla identitate de părți, obiect și cauză între prezentul dosar și dosarul de fond, respectiv dosarul nr. …./200/2019.

Instanța constată că litigiile sus-menționate s-au purtat între aceleași părți deținând aceeași calitate procesuală, în sensul legii fiind îndeplinită această condiție legală.

In schimb, litigiile dintre părți nu au avut același obiect, respectiv în primul dosar s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată constând doar în taxa judiciară de timbru, (chiar dacă nu a fost expres menționat de reclamantă în cererea de chemare în judecată, instanța s-a pronunțat doar cu privire la aceste cheltuieli, neanalizând nici în considerente, dar nici în dispozitiv cheltuielile de judecată constând în onorariul avocațial, în ciuda celor susținute de către pârâtă,) iar în al doilea dosar, respectiv cel care formează obiectul prezentei judecăți, s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial achitat în dosarul de fond, întemeindu-se pe răspundere civilă delictuală. Finalmente, fundamentul raportului juridic dedus judecății sau, mai concret, temeiul de drept al cererii, nu este identic în cererile succesive formulate de reclamantă.

Față de aceste considerente, instanța urmează să respingă excepția autorității de lucru judecat invocată de către pârâtă, ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, instanța observă că este învestită cu o cerere prin care reclamanta dorește recuperarea, pe cale separată, a cheltuielilor de judecată efectuate cu ocazia soluționării unui dosar civil în contradictoriu cu pârâta.

Având în vedere soluția de admitere a acțiunii formulate de reclamanta din prezenta cauză, aceasta este îndreptățită să obțină, cu titlu de cheltuieli de judecată, onorariul achitat avocatului care a reprezentat-o la judecarea cauzei la fond, întrucât există fundamentul juridic al acordării acestor cheltuieli, respectiv culpa procesuală a pârâtei.

Potrivit dispozițiilor art. 453 alin. I C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată. De asemenea, potrivit art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea și complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei.

Astfel, nimic nu împiedică partea care a câștigat procesul și care nu a renunțat la cheltuielile de judecată, să solicite, în interiorul termenului general de prescripție extinctivă, recuperarea acestora în cadrul unui litigiu separat, acțiunea având drept cauză angajarea răspunderii civile delictuale a părții care a pierdut procesul.

Pentru angajarea răspunderii civile a pârâtului pentru prejudiciul produs reclarnantului, este necesară întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 1349 și art. 1357 C.civ., privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, respectiv: existența unui prejudiciu, a faptei ilicite, a raportului de cauzalitate între fapta ilicită si prejudiciu, precum și a vinovăției celui care a cauzat prejudiciul.

În patrimoniul reclamantei s-a cauzat un prejudiciu constând în contravaloarea cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat achitat pentru asistență juridică și reprezentare.

Instanța reține că în cauză este întrunit caracterul real al cheltuielilor reclamate, fiind făcută dovada existenței obligațiilor de plată precum și executarea acestora prin factura și chitanța depuse la dosarul cauzei.

Astfel, realitatea cheltuielilor de justificarea că ele au fost concepute într-o legătura strictă și indisolubilă cu litigiul, au precedat sau au fost contemporane acestuia și au fost concepute de partea care le-a plătit ca având caracter indispensabil din perspectiva sa, spre a obține serviciul avocatului ales în calitatea considerată, ca garanție a succesului său.

Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura activității efectiv prestate. complexitatea, riscul implicat de existența litigiului și reputația celui care acordă asemenea servicii. ele să nu fie exagerate.

Or, aplicând aceste principii în speță, complexitatea reclamată de necesitatea raportării la dispozițiile legislației europene și la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene și de importanța introducerii unei cereri complete și corecte de către avocat într-o materie în care jurisprudența internă a fost deosebit de fluctuantă, instanța constată că valoarea totală a cheltuielilor de judecată datorate de pârâtă reclamantului nu are un caracter vădit disproporționat față de culpa sa procesuală pentru a justifica intervenția judecătorului și reducerea cheltuielilor efectiv efectuate de către reclamant cu titlul de onorariu de avocat nici prin raportare la munca îndeplinită de avocat. Instanța notează că posibilitatea acestei intervenții a judecătorului apare că o veritabilă măsură excepțională, permisă doar în cazul în care onorariului solicitat este vădit excesiv, prezentând veleitățile unei îmbogățiri fără justă cauză. Nefiind întrunite în speță condițiile care să justifice intervenția instanței, se reține că onorariului solicitat prin prezenta cere nu este disproporționat.

Pentru toate aceste motive, instanța urmează a admite cererea de valoare redusă și obliga pe pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.259 lei, reprezentând cheltuieli de judecată efectuate pe perioada soluționării dosarului nr…./300/2019.

In ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, instanța reține că, potrivit art. 453 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Așa cum rezultă din art. 451 C.pr.civ., cheltuielile de judecată constau, printre altele, și în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar. Având în vedere soluția ce va fi pronunțată în cauză și culpa procesuală ce incumbă pârâtei, instanța, în temeiul art. 453 alin. (l) C.proc.civ., va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta …., cu domiciliul ales în sector 2, București, Str. Ițcani, nr. 20, et. l , ap. 4 în contradictoriu cu pârâta OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP S.A., cu sediul sector 1, București, Aleea Alexandru, nr. 51.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.259 lei, reprezentând cheltuieli de judecată pe cale separată.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.

Executorie de drept.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel va fi depusă la Judecătoria Sectorului I București.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 23.09.2020.