Diplome false Alexandru Ghica si Europa Ecor

Judecatoria Sector 4 nu anuleaza diplomele, foile matricole tuturor absolventilor Universitatii Alexandru Ghica si Europa Ecor asa cum a cerut Parchetul.

Si pe buna dreptate, sunt sute de absolventi de buna-credinta care au inceput cursurile universitare la Alexandru Ghica si Europa Ecor si sa vii la acest moment sa solicit desfiintarea tuturor inscrisurilor nu este  corect.

Motivele sunt redate mai jos pentru cei intr-o astfel de situatie:

Judecatoria Sector 4

Incheiere finala camera preliminara

Din numărul total de 2039 studenți, aproximativ un număr de 1800 absolvenți au Ia dosarele de studii foi matricole emise de Universitățile Alexandru Ghica și Europa Ecor.

Prezenta cauză vizează, pe de o parte, legalitatea emiterii actelor de studii pentru o parte dintre aceste persoane (care dețin la dosar diplome de bacalaureat/mențiuni de legalizare/foi matricole false), iar, pe de alta, contribuția suspecților/făptuitorilor la acțiunile de falsificare a documentelor școlare emise pe numele persoanele vizate, cercetările urmând a continua într-o cauză separată în vederea stabilirii adevărului judiciar cu privire la toți „absolvenții" menționați.

Judecătorul de cameră arată că în Codul de procedură penală se folosește cu precădere noțiunea de desființare, nu aceea de anulare: în art. 25 alin. (3) arată că instanța trebuie să se pronunțe cu privire la „desființarea totală sau parțială a unui înscris", în art. 315 alin. (2) lit. d) dispune ca procurorul, clasând cauza, să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru „desființarea totală sau parțială a unui înscris", iar Ia art. 549 1 reglementează „procedura de . .) desființare a unui înscris în cazul clasării”

Așadar, această terminologie privitoare la măsurile ce pot fi dispuse în anumite situații cu privire la înscrisuri nu este întâmplătoare. Terminologia este proprie naturii acestei proceduri care, în privința inscrisurilor private ca instrumente de probă, constă, materialmente, în efectuarea unor mențiuni în cuprinsul lor care să ateste că ele nu mai sunt, juridicește, utilizabile în scopul pentru care au fost întocmite.

Prin anulare se înțelege sancțiunea aplicată unei operațiuni juridice, respectiv unui act juridic, sancțiune care lipsește de consecințe juridice o manifestare de voință exprimată prin încălcarea ca condițiilor instrumentum.de lege pentru încheierea sa valabilă, și nu una care afectează, materialmente, un înscris constatator privit

Desființarea înscrisurilor în cadrul prin comiterea procesului penal este o măsură de legea care are penală, ca scop prin înlăturarea, restabilirea, în  tot către sau organele în parte, judiciare, a ordinii încălcate unei fapte a celor prevăzute falsificate; având această natură, măsura în mod evident nu dintre înscrisurile producătoare de efecte juridice se poate referi decât la înscris ca instrumentum probationis și nu poate privi un act juridic.

Având, în procesul penal, natura unei măsuri exclusiv de drept penal și finalitatea de a scoate din circuitul juridic înscrisul fals, necorespunzător realității, desființarea privește înscrisul ca mijloc de probă (instrumentum probationis); măsura nu se referă la actul juridic, în sensul de negotium juris, pe care, eventual, înscrisul îl probează.

Ori de câte ori un înscris inglobează o manifestare de voință juridică, desființarea potrivit procedurii speciale prevăzută de art. 5491 Cod pr.penală nu va aduce atingere acesteia, În sensul de negotium iuris, ci va viza strict actul privit ca instrumentum probationis. Astfel, rămâne deschisă posibilitatea persoanei interesate de a proba existenta și conținutul manifestării de voință prin orice alt mijloc de probă potrivit legii civile. În acest sens, desființarea unui înscris se diferențiază de acțiunea în nulitate relativă sau absolută, aceasta din urmă având ca efect desființarea actului juridic și a actelor subsecvente încheiate în baza lui conform art. 1254 noul Cod civil.

Judecătorul retine că procedura specială prev. de art. 549 1 C.pr.pen are ca scop scoaterea din circuitul civil a înscrisurilor falsificate, fiind necesar să se facă o distinctie între această procedură specială și posibilitatea instantei de judecata de a dispune restabilirea situatiei anterioare, având în vedere că în cadrul restabilirii situatiei anterioare se poate dispune anularea actelor juridice încheiate in legătură cu săvârșirea infractiunii. În acest sens, judecatorul constată că desfiintarea înscrisului potrivit procedurii speciale vizează actul juridic privit doar ca probationis, astfel că desfiintarea unui înscris se diferentiază de actiunea în nulitate relativă sau absolută, aceasta urmă având ca efect desfiintarea actului juridic si a actelor subsecvente lui, in sensul de negotium iuris.

In ceea ce privește posibilitatea desființării actelor subsecvente, care au avut la bază un înscris falsificat, mod legal s-a reținut în practica judiciară că excede specificului procedurii desființării înscrisurilor dispozițiile art. 549 1 C.proc.pen., deoarece această procedură tinde la înlăturarea din circuitul înscrisurilor constatate false adică a celor ce nu exprimă o manifestare de voință a unui subiect mistifică/alterează realitatea.

De asemenea, desființarea actului subsecvent care nu este fals și care reprezintă rezultatul unei manifestări de voință presupune a emite o judecată de valoare asupra acestuia, respectiv dacă au fost îndeplinite sau nu condițiile prevăzute de lege pentru incheierea sa valabilă. Aceasta nu este altceva decât operațiunea juridică a constatării nulității din dreptul civil, care excede procedurii reglementate de art. 5491 C.proc.pen. Prin urmare, actele subsecvente înscrisului fals vor putea fi desființate doar de către instanțele civile, într-un proces în care terții față de actul inițial desființat să își poată proteja și invoca interesele și apărările pertinente.

În ceea ce privește desființarea copiei unui înscris falsificat, judecătorul apreciază că este posibilă, față de dispozițiile art. 580 C.proc.pen., diferența dintre înscrisurile originale și copii fiind dată doar de modalitatea în care dispoziția de desființare se pune efectiv în executare.

Din modalitatea de redactare a art. 580 C.proc.pen. rezultă că legiuitorul a plecat de la premisa că înscrisul se află in original la dosar. Așteptarea legiuitorului este firească deoarece, în principiu, originalul reprezintă inscrisul falsificat, copia fiind numai o reprezentare a inscrisului original. Art. 580 C.proc.pen. constituie practic o procedură prin care existența falsului este adusă Ia cunoștința terților, înscrisul falsificat rămânând la dosarul cauzei, cu excepția situațiilor prevăzute de art. 580 alin. (6) C.proc.pen. Singurul scop al procedurii speciale este scoaterea înscrisului din circuitul civil și consemnarea in mod expres pe acel înscris a caracterului fals al acestuia, ca o procedură de publicitate fată de orice persoană cu un interes legitim în legătură cu înscrisul.

Așadar, rezultă că alin. (5) al art. 580 C.proc.pen. reprezintă o excepție care permite ca judecătorul să se pronunțe asupra caracterului fals atunci când înscrisul nu se află la dosar în original, însă, dispoziția de desființarea va privi tot înscrisul original, reconstituit de către judecătorul de cameră preliminară pe baza oricăror probe administrate în cursul procedurii.

Astfel, art. 580 alin. (5) C.proc.pen. prevede o procedură de asigurare a publicității alternativă, prin trimiterea copiei de pe încheiere instituțiilor publice care dețin o copie a înscrisului fals sau care dețin înregistrarea unor mențiuni cu privire la acesta, fiind astfel încercată limitarea folosirii eficiente a înscrisului original în circuitul civil.

Față de aspectele care rezultă din probatoriul administrat și considerentele teoretice redate mai sus, în baza art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară va admite în parte propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București prin ordonanța nr. ....../P/2020 din ....2020, urmând a fi desființate doar acele înscrisuri falsificate - situații școlare, foi matricole, certificate de absolvire curs de calificare — eliberate de unități de învățământ neacreditate și neautorizate să școlarizeze studenți pentru anumite profile. Pentru aceleași motive, judecătorul nu va dispune desființarea actelor subsecvente, în privința cărora probele nu au demonstrat caracterul fals al acestora privite ca instrumentum.

Ca atare, în baza art. 549 1 alin. (5) lit. b) C. proc. pen. coroborat cu art. 25 alin. (3) C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară va dispune desființarea totală a următoarelor înscrisuri:

-.......

Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de comunicare.