Analizând între materialul robatoriu administrat în cauză instan a re ine următoarele:
Din coroborarea raspunsurilor partilor la interogatoriu cu declaratiile martorilor si cu inscrisurile depuse la dosar , instanta retine ca, dupa nasterea minorului, in cursul anului 2018, relatiile dintre parti au devenit tot mai tensionate pe fondul neasumarii de catre parat a responsabilitatilor care ii reveneau in gospodarie. Instanta retine ca paratul obisnuieste sa consume alcool , sa petreaca timp cu prietenii, este interesat de propria persoana, in conditiile in care aparitia unui copil in familie necesita eforturi si atentie deosebite din partea ambilor parinti .
Pe fondul acestor discutii in contradictoriu sotul-parat a parasit domiciliul conjugal, mutandu-se la sora sa .
Din corespondenta scrisa a partilor si a reclamantei cu nasa de cununie a partilor , instanta retine ca paratul are o relatie de prietenie si chiar o relatie sentimentala cu sora nasei , aspect confirmat de acesta prin intampinare ( unde a recunoscut ca s-a dus cu aceata la …. sa cumpere un autoturism, insa tranzactia nu a avut loc astfel incat nu se poate verifica daca acesta a fost scopul intalnirii dintre parat si sora nasei ) , prin interventia in interogatoriul reclamantei , unde a recunoscut ca atunci cand a fost solicitat de reclamanta la inceputul lunii februarie 2019 sa mearga cu minorul acre avea temperatura mare la spital, a venit insotit de sora nasei ( a mentionat paratul ca a fost nevoit deoarece nu avea masina, insa mama acestuia-martora a declarat ca paratul are un autoturism in posesie; reclamanta a sustinut ca a venit insotit deoarece consumase alcool si nu putea conduce, insa in nici una din aceste situatii nu era necesara prezenta surorii nasei , existand si alte posibilitati de delpasae la spital — taxi ) .
In ceea ce priveste gelozia excesiva a reclamantei si controlul pe care aceasta il exercita asupra sotului, instanta retine ca nu au fost dovedite aceste aspecte , martora- mama paratului cunoscand astfel de realitati de la parat . De altfel, grija intre soti si preocuparea pentru modul cum fiecare isi petrece timpul liber cosntituie un aspect firesc al convietuirii in familie.
In ceea ce il priveste pe minorul …. , instanta retine din declaratia surorii reclamantei ca acesta este bine ingrijit de catre mama, merge la cresa la program scurt cand mama are anumite probleme de rezolvat. Minorula fost intotdeauna ingrijit de catre mama.
Din referatul de ancheta psiho-sociala efectuat la domiciliul mamei-reclamante ….. instanta retine ca aceasta impreuna cu minorul …..si cu fiica sa dintr-o relatie anterioara ….. locuiesc in sectorul ….., in fostul domiciliu comun al partilor- un aparatment format din 2 camere si dependinte , bine mobilat, conditii bune de locuit .
Minorul este inscris la cresa. A fost gasit la domiciliul mamei , era normal dezvoltat fizic , cu vestimentatia placuta, ingrijita.
Mama este apreciata la adresa ca fiind o persoana serioasa, linistita, in relatii de buna vecinatate, preocupata de cresterea si educarea minorului . Mama se afla in concediu pentru crestere copil si primeste o indemnizatie de …. lei lunar.
Din ancheta psiho-sociala efectuata la domiciliul tatalui (….., in sectorul ….., instanta retine ca acesta este angajat in ……., realizand un venit de …. lei ( solda neta) la care se adauga norma de hrana in cuantum de ….lei .
In prezent tatal locuieste impreuna cu mama si cu sora sa, intr-un apartament format din 2 camere si dependinte , bine mobilat, curat intretinut.
Se retin declaratiile tatalui privind contributia sa la nevoile minorului, atat financiar, cat si in natura. Si-ar dori sa petreaca mai mult timp cu copilul insa mama se opune ca tatal sa ia copilul la locuinta sa.
În drept, în conformitate cu prevederile art. 373 lit. b C. civ. divorțul poate avea loc atunci când din cauza unor motive temeinice raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Totodată, conform dispozițiilor art. 379 alin. I C. civ., instanța poate pronunța divorțul în cazul prevăzut de art. 373 lit. b C. civ, atunci când stabilește culpa unuia dintre soți, ori culpa ambilor soți la destrămarea căsniciei.
În considerarea prevederilor art. 308 C. civ., reținând că soții își datorează reciproc respect, fidelitate și sprijin moral. instanța constată că pârâtul nu și-a îndeplinit aceste obligații față de soția sa, reclamantă în prezenta cauză, făcându-se responsabil de desfacerea căsătoriei părților, din culpa sa exclusivă. DE asemenea, sotii au obligatia de a locui impreuna.
Din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză, instanța reține că soțul pârât nu și-a îndeplinit obligația de a își susține moral soția dupa nasterea minorului …. , el înțelegând să se îndepărteze treptat de aceasta, lăsându-i acesteia grija copilului lor minor. Totodată, pârâtul nu și-a respectat nici obligațiile de respect și fidelitate, pe care le datora reclamantei, în prezent acesta având o relație sentimentala sau si de alta natura , mult prea apropiata cu sora nasei.
Desi reclamanta i-a reprosat echivocul acestei relatii, paratul nu a intreprins nici o actiune care sa dovedeasca faptul ca aceste suspiciuni sunt neintemeiate, intelegand sa justifice , mai ales prin sustineri care nu se pot controla, prezenta acestei persoane in preajma sa in diferite ocazii . Decizia soțului pârât de a părăsi locuința familiei, de a manifesta o atitudine rece și de nepăsare față de soție și de a avea o relație echivoca cu o altă femeie sunt aspectele esențiale care au determinat ruperea legăturii de familie a soților, pârâtul făcându-se astfel, în exclusivitate vinovat de eșecul căsniciei părților.
În considerarea celor expuse, instanța constată că destrămarea căsătoriei părților se mod exclusiv culpei soțului pârât, sens în care, în temeiul art. 934 alin. I C. pr. civ., urmează să admită cererea reclamantei și să dispună desfacearea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtului.
Referitor la raporturile dintre părți și copilul lor minor….., nascut la data de …..„ potrivit art. 396 C.civ. instanța de tutelă hotărăște asupra acestor raporturi odată cu pronunțarea divołlului, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială și, dacă este cazul, de învoiala părinților.
Astfel cum rezultă din prevederile art. 263 C. civ. și din art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului republicată, orice măsură privitoare la copil, va fi dispusă de către instanță cu respectarea interesului superior al minorului.
Exercițiul autorității părintești, astfel cum statuează art. 483 C. civ., reprezintă ansamblul de drepturi si îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Potrivit art. 503 alin. I C. civ., părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească. In același sens dispun și prevederile art. 397 C.civ., care arată că după divorț, autoritatea revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța dispune altfel.
Pentru a dispune altfel, prevederile art. 398 C. civ., arată că instanța trebuie să se fundamenteze în luarea deciziei pe anumite motive întemeiate. În completarea acestei norme, art. 36 alin. 7 din Legea nr. 272/2004 arată ca fiind motive întemeiate următoarele situații: alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri, violenta față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Așa cum rezultă din prevederile legale anterior menționate, interesul superior al copilului este mai bine rote•at atunci când deciziile im ortante rivind ersoana i bunurile co ilului sunt luate în comun. de către ambii părinți. Exercitarea exclusivă a autorității părintești este încuviințată doar în mod excepțional, pentru motive întemeiate și având în vedere interesul superior al minorului, potrivit art. 398 C.civ., celălalt părinte păstrând dreptul de a veghea asupra modului de creștere și educare a copilului.
Tatal-parat a păstrat legătura cu minorul chiar dacă nu așa cum se realizează în interiorul unei familii și dorește să se implice în creșterea și educarea copilului. Din raspunsurile la interogatoriu ale partilor rezulta ca tatal a venit sa duca minorul la spital cand a fost solicitat de catre mama , este atasat de copil, este ajutat de mama si de sora sa pentru a avea o relatie fireasca cu fiul sau. Pe de altă parte, problemele care afectau relația dintre foștii soți vor fi depășite, menținerea între părți a unei relații bazate pe comunicare și colaborare în interesul copilului fiind o îndatorire a părinților iar nu o facultate.
Pentru considerentele expuse, instanța urmează să dispună exercitarea autorității părintești față de minorul …., nascut la data de …., de catre ambii parinti in comun.
În ceea ce privește locuința minorului, astfel cum prevede art. 400 alin. I și 2 coroborat cu art. 496 alin. 3 C. civ., în lipsa înțelegerii dintre părinți, instanța urmează să stabilească locuința minorului la unul din aceștia, ținând seama de interesul său superior. Ținând cont de vârsta fragedă a minorei, precum și de aspectul că de îngrijirea și educarea acesteia se ocupă în mod exclusiv mama, reclamantă în prezenta cauză, instanța constată că este în interesul superior al minorului ….., in varsta de 1 an si 6 luni, ca aceasta să aibă domiciliul la mamă.
În ceea ce privește contribuția părinților la creșterea și educarea minorului …., în conformitate cu dispozițiile art. 402 C. civ., reținând că urmează să își îndeplinească această obligație în natură, prin asigurarea celor necesare traiului, m și a cheltuielilor de educare și învățătură, instanța urmează să admită cererea reclamantei și să nă obligarea tatălui la a contribui Ia aceste cheltuieli, prin plata unei pensii de întreținere lunare.
În vederea stabilirii cuantumului pensiei de întreținere ce urmează a fi stabilită în sarcina alui și în favoarea fiului sau , prin aplicarea prevederilor art. 529 alin. 2 coroborat cu art. 530 2 și 3 C. civ., și reținând prevederile art. 527 C. civ., instanța va stabili în sarcina tatălui o pensie treținere în cotă procentuală de (25%) din venitul său lunar net.
Potrivit art. 532 alin. I C. civ., pensia de întreținere este datorată de la data cererii de chemare în judecată, sens în care instanța urmează să oblige pârâtul la plata către minor a pensiei de întreținere.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte, actiunea principala formulată de reclamanta ……..și cu domiciliul procesual ales în București, la CA PALADE BOGDAN ÎN STR. ITCANI, NR. 20 ETAJ. 1 AP. 4 SECTOR 2 în contradictoriu cu pârâtul ….
Desface casatoria partilor înregistrată sub nr. …. în Registrul de stare civila al mariei Sector ……Bucuresti, din culpa exclusiva a sotului parat.
Reclamanta va reveni la numele anterior casatoriei-…..
Stabileste locuinta minorului …., la domiciliul reclamantei in Bucuresti, cu exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului de catre ambii parinti, in comun.
Obliga paratul sa plateasca reclamantei o pensie de intretinere stabilita in favoarea minorului, in antum de 25% din venitul net lunar realizat
Obliga paratul sa plateasca reclamantei cheltuieli de judecata 2105 lei.
Cu apel in 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti.
Executorie in ceea ce priveste masurile pentru minor.