In ce conditii mama poate pierde custodia copilului?

In ce conditii mama poate pierde custodia copilului, este o intrebare frecvent adresata la inceput de clientii mei.

Raspunsul obiectiv pe care-l pot da, raportat la legislatie respectiv practica instantelor de judecata, este urmatorul:

• Pana la varsta de 10 ani, doar in situatii extreme, mama poate pierde custodia copilului, anume: dovezi clare privind dependenta de alcool, droguri. Totodata, violenta psihologica, fizica indreptata impotriva minorului il determina pe judecator sa incredinteze minorul tatalui- in situatia in care acesta nu manisfesta astfel de ”indeletniciri” in educatia minorului

S-au retinut urmatoarele aspecte intr-o hotarare judecatoreasca definitiva:

”Sub aspectul situaţiei de fapt se mai reţine că în perioada octombrie-decembrie 2013 pârâta a plecat în Italia pentru o perioadă de două luni, minorul rămânând în grija reclamantului. După revenirea pârâtei în România, copilul a reînceput să locuiască alături de mama sa.

După desfacerea căsătoriei, pârâta a solicitat telefonic sfatul autorităţilor cu privire la situaţia în care se află, reclamând comportamentul violent al tatălui minorului şi aratându-şi intenţia de a pleca împreună cu copilul la o altă locuinţă. Acest aspect este reţinut pe baza informaţiilor furnizate de către Direcţia Generala de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (fila 35).

Din aceleaşi informaţii se reţine că la data de 03.04.2014 reclamantul a sesizat DGASPC mutarea minorului de la domiciliul comun, motiv pentru care reprezentanţii instituţiei au efectuat verificări cu privire la situaţia copilului la noua locuinţă (fila 35).

In urma verificărilor s-a întocmit raportul de anchetă socială privind situaţia minorului în care autorităţile abilitate în domeniul protecţiei drepturilor copilului au consemnat că în noul domiciliu minorul este bine îngrijit, la momentul verificărilor acesta fiind vesel şi într-o relaţie bună cu mama sa. Cu ocazia discuţiilor purtate cu minorul, acesta a povestit cu plăcere despre timpul petrecut alături de tată, dar a declarat în acelaşi timp că mam are gijă de el din toate punctele de vedere. Au fost, de asemenea consemnate condiţiile locative bune în care trăieşte minorul (filele 41, 42).

În drept , instanţa va avea în vedere prevederile art. 403 Cod civil potrivit carora, in cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti (…).

Astfel, în privinţa modului de exercitare a autorităţii părinteşti şi a stabilirii locuinţei copilului la mama, Judecătoria … a pronunţat Sentinţa civilă nr…. la data de ….. Aceasta a devenit definitivă la data de …. prin respingerea apelului declarat de reclamantul din prezenta cauză.

Prezenta acţiune a fost modificată la data de …., solicitându-se modificarea dispoziţiilor din Sentinţa civilă nr. … în sensul stabilirii locuinţei minorului la tată şi exercitarea de către acesta a autorităţii părinteşti exclusive.

Se reţine că de la momentul stabilirii locuinţei minorului la mama, în fostul domiciliu comun şi până la data modificării prezentei acţiuni de către reclamant au trecut aproximativ 6 luni, în care singura situaţie de fapt care s-a modificat este plecarea mamei şi minorului din fostul domiciliu comun, pe fondul relaţiilor extrem de tensionat dintre părţi. De asemenea, odată cu mutarea pârâtei şi minorului starea conflictuală s-a agravat, apărând grave divergenţe între părinţi cu privire la exercitarea drepturilor legate de minor.

Cu privire la schimbarea locuinţei minorului de la mamă la tată, instanţa reţine că potrivit art 400, odată cu desfacerea căsătoriei instanţa stabileşte locuinţa copilului minor la părintele cu care locuieşte în mod statornic, iar în cazul în care acesta a locuit cu ambii părinţi se va avea în vedere interesul superior al minorului.

Prin Sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Judecătoria ….rămasă definitivă, s-a stabilit ca minorul să locuiască alături de mama, care la momentul respectiv stătea în fostul domiciliu comun al părţilor.

Astfel, stabilirea locuinţei minorului în cazul despărţirii părinţilor se face la unul dintre părinţi, iar nu în mod obligatoriu într-o anumită locaţie. Pe baza hotărârii judecătoreşti minorul va locui împreună cu unul dintre părinţi, nu la o anumită adresă, schimbarea domiciliului părintelui custodian neducând la pierderea dreptului de a locui împreună cu minorul.

Po trivit art. 497 Cod civil daca afectează exerciţiul autorităţii sau al unor drepturi părinteşti, schimbarea locuinţei copilului împreună cu părintele la care locuieşte, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.

În cauză, instanţa constată că schimbarea locuinţei minorului nu este de natură să afecteze nici exerciţiul autorităţii părinteşti, nici alte drepturi părinteşti, tatal putând exercita în continuare alături de mamă autoritatea părintească şi având posibilitatea de a păstra legături personale cu copilul, în cadrul programului de vizitare stabilit prin Sentinţa civilă nr. …. pronunţată de Judecătoria ….

Mai mult, din ansamblul probator administrat în cauză, instanţa reţine că schimbarea locuinţei minorului împreună cu mama s-a produs pe fondul unor conflicte grave între părţi, desfăşurate inclusiv în prezenta copilului. Astfel, rămânerea copilului alături de ambii părinţi în fostul domiciliu comun, în contextul acestor tensiuni ar fi putut afecta echilibrul emoţional al acestuia.

Cu privire la cererea de exercitare a autorităţii părinteşti în mod exclusiv de către tată, instanţa reţine că prin Sentinţa civilă nr. ….rămasă definitivă, s-a stabilit ca părţile să exercite împreună autoritatea părintească.

Instanţa constată, din ansamblul probator administrat în cauză că împrejurările avute în vedere la pronunţarea hotărârii judecătoreşti anterioare nu s-au modificat astfel încât să determine schimbarea autorităţii părinteşti comune în autoritate părintească exclusivă. Aspectele legate de starea conflictuală dintre părţi au fost deja avute în vedere la momentul pronunţării sentinţei civile menţionate, iar schimbarea locuinţei copilului din fostul domiciliu comun nu este de natură să justifice exercitarea autorităţii părinteşti exclusive.

Potrivit prevederilor Codului civil, autoritatea comună reprezintă regula, în timp ce autoritatea părintească exercitată de către un singur părinte reprezintă o situaţie de excepţie şi trebuie să fie temeinic motivată.

Conform art. 483 cod civil, autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi. Potrivit art. 487 cod civil, părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, însuşirilor şi nevoilor copilului.

Despărţirea părinţilor şi stabilirea locuinţei minorului la unul dintre aceştia nu trebuie să afecteze exerciţiul autorităţii părinteşti comune. Ambii părinţi trebuie să aibă, în mod constant, în vedere interesul copilului lor şi să ia împreună deciziile importante legate de creşterea şi evoluţia acestuia, spre exemplu cele referitoare la religia copilului, la asistenţa medicală, întreţinere şi educaţie. Autoritatea părintească comună, în cazul părinţilor despărţiţi reprezintă modalitatea de responsabilizare a amândurora cu privire la minor şi de garantare atât a prezenţei mamei cât şi a tatalui în viaţa copilului, independent de faptul că aceştia nu mai convieţuiesc.

Această prevedere are la bază prezumţia că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să se exercite în comun şi în caz de despărţire a părinţilor, custodia comună asigurând dreptul copilului la grijă părintească normală şi permanentă din partea ambilor părinţi.

Potrivit art. 398 al. 1 cod civil doar dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului , instanţa hotărăşte ca autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.

Or, în cauză nu s-a făcut dovada că între timp comportamentul pârâtei faţă de minor a devenit abuziv sau că aceasta nu mai este în măsură să exercite autoritatea părintească în mod optim şi cu respectarea interesului minorului.

Pentru toate motivele de fapt si de drept reţinute, instanţa reţine că nu s- a făcut dovada intervenirii unor împrejurări n__ care să justifice modificarea locuinţei minorului de la mamă sau exercitarea exclusiva a autorităţii părinteşti de către tată, urmând a respinge ca neîntemeiată cererea formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea ca neintemeiată, având ca obiect ,,exercitarea autoritatii parintesti, stabilire domiciliu minor”, formulată de reclamantul….în contradictoriu cu pârâta….

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Judecătoria Sector 2.”

 

Daca sunteti intr-o astfel de situatie puteti trimite pe email la contact@avocatbogdanpalade.ro cazul dumneavoastra sau imi puteti scrie pe whats app la 0740 807 892 si va raspund in cel mult 24 ore.