Infractiunea de evaziune fiscala

Infractiunea de evaziune fiscala se savarseste atunci cand persoana in cauza adopta un comportament economic ce duce  la evitarea, sustragerea de la plata obligatiilor legale datorate catre stat.

Ce trebuie remarcat inca de la inceput este faptul ca nu orice sustragere de la plata obligatiilor legale reprezinta evaziune fiscala ci doar sustragerea obligatiilor datorate catre stat. Asadar, sustragerea de la plata unor obligatii datorate in baza unui contract nu constituie infractiunea evaziune fiscala ci da nastere unui litigiu civil.

In Romania, infractiunea de evaziune fiscala astfel cum este ea prevazuta in art. 9 din Legea nr. 241/2005 este pedepsita cu inchisoarea de la 2-8 ani iar in functie de prejudiciul care a fost sustras, pedeapsa se mareste.

Astfel, daca s-a produs un prejudiciu a carei sume depaseste 100.000 de euro (in echivalentul monedei nationale), limita minima si maxima a pedepsei pe care o prevede legea se va majora cu 5 ani, adica pedeapsa va fi de la 7 – 13 ani iar daca prejudiciul a depasit 500.000 de euro, (in echivalentul monedei nationale), limita minima si maxima a pedepsei pe care o prevede legea se va majora cu 7 ani, adica pedeapsa va fi de la 9 ani – 15 ani.

Cu toate acestea, legislatia din Romania prevede anumite cauze de reducere a pedepselor si chiar o cauza de nepedepsire a infractiunii, precum:

- daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depaseste 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, SE POATE aplica pedeapsa cu amenda.

- daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, SE APLICA pedeapsa cu amenda.

- daca in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este ACOPERIT INTEGRAL, fapta NU se mai pedepseste.

O problema des intalnita in practica o reprezinta cuantumul prejudiciului calculat de catre organele de urmarire penale. Nu de putine ori, dealungul celor 12 ani de experienta in cadrul dosarelor penale, am constatat faptul ca prejudiciul calculat este mult mai mare decat cel real produs.

Astfel, sfatul pe care il dau celor ce sunt vizati de o ancheta penala cu privire la infractiunea de evaziune fiscala este de a solicita efectuarea unui raport de expertiza contabila unde sa se calculeze, defalcat pentru fiecare persoana in cazul in care sunt mai multi inculati, prejudiciul produs pe baza documentelor justificative.

De asemenea, in cazul in care prejudiciul este achitat in integralitate de catre unul dintre inculpati trebuie sa cunoasteti faptul ca legea speciala prevede ca dispozitiile privind cauzele de reducere a pedepsei se aplica tuturor inculpatilor chiar daca NU au contribuit la acoperirea prejudiciului.

O alta discutie cu privire la prejudiciul calculat de organele fiscale o reprezinta cuantumul accesoriilor datorate in caz de evaziune fiscala si care se compun din dobanzile de intarziere si penalitatile de nedeclarare a obligatiilor fiscale prevazute de art. 181 din Codul de procedura fiscala.

Dintr-un calcul matematic, trebuie sa aveti in vedere ca in baza dispozitiilor legale indicate mai sus rezulta un cuantum total accesoriilor fiscale de circa 65-70% pe an, din care penalitatea specifica evaziunii fiscale de circa 30% pe an.

Detaliat, accesoriile fiscale se compun din dobanzile de intarziere, pentru neplatirea la timp a obligatiilor financiare catre stat – 0,02%/zi de intarziere + penalitatea de nedeclarare. Penalitatea de nedeclarare prevazuta in Codul de Procedura Fiscala, articolul 181 se va calcula cu 100% din penalitatea de 0,08%/zi de inarziere.

Cine poate savarsi infractiunea de evaziune fiscala? Persoana fizica sau persoana juridica?

Subiectul activ al acestei infractiuni este contribuabilul-persoană fizica sau, in cazul persoanelor juridice, un membru al unui organ de administrare sau conducatorul compartimentului financiar-contabil, intrucat, pentru a putea savarsi ar trebui ca autorul sa aiba printre atributiuni, conform legii sau actului intern, gestiunea, in general, sau gestiunea financiar-contabila, in particular.

O alta intrebare des intalnita in practica este daca contabilul raspunde pentru aceasta infractiune. Conform art. 10 alin. (1) din Legea contabilitatii, raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective. Contabilul (angajat sau tert), desi are atributiuni cu privire la conducerea contabilitatii, nu poate fi autor al infractiunii deoarece este lipsit de interes in a-l sustrage pe contribuabil de la plata obligatiilor fiscale.

Cu toate acestea, daca contabilul savarseste cu stiinta acte materiale din cele prevazute la art. 9 alin. (1) din legea 241/2005, acesta poate avea calitatea de complice.

Atentie!

In cazul suspiciunii de evaziune fiscala organele de cercetare penala efectueaza perchezitii la sediul societatii si la domiciliul/resedinta persoanei fizate.

Perchezitia se face conform Codului de procedura penala atunci cand exista o suspiciune fondata asupra infractiunii de evaziune fiscala si cand aceasta poate duce la colectarea probelor, la descoperirea lor precum si la prinderea suspectului sa a inculpatului

Practic, in cadrul perchezitiei, organele de cercetare penala ridica documentele financiar-contabile, echipamente care contin aceste documente precum si orice are legatura cu cauza.

Pentru aceasta, trebuie sa aveti in vedere ca organele de cercetare penala trebuie sa detina un mandat de perchezitie valabil si puteti solicita prezenta unui avocat care sa asiste la perchezitie.

Iata un extras dintr-o Sentinta penala in care prezenta unui avocat inca de la inceperea urmaririi penale a facilitat pronuntarea unui solutii de achitare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

În baza art. 396 alin.1 şi 5 C .pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit.c C.pr.pen. achită pe inculpatul A______-A_________ A__ (fiul lui B__ şi C______, născut la data de _.__.1980 în Bucuresti, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în E___-E_____, ____________________, jud. E___, cu domiciliul procesual ales la sediul profesional al CAB. AV. P_____ B_____ pentru acuzaţia de săvârşire a infracţiunii de evaziune fiscala, în formă continuată, prev. de art.9 alin.1 lit.c, alin.3 din Legea nr.241/2005, cu aplicarea art.35 alin.1 C.pen. şi art.5 alin.1 C.pen.

În temeiul art.19 C.pr.pen. şi art.397 C.pr.pen. respinge acţiunea civilă exercitată de partea civilă Agenţia Naţională de A___________ F______ (cu sediul în Bucureşti, _____________________, sector 5), reprezentată prin Direcţia G_______ R________ a Finanţelor P______ C___-N_____ – Administraţia Judeţeană a Finanţelor P______ S___ (cu sediul în C___-N_____, P-ţa A____ I____, nr. 19,  Bucuresti).

În baza art. 404 alin.4 lit.c C.pr.pen. dispune ridicarea măsurii sechestrului asigurator luată prin ordonanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, emisă la data de __.__.2016, în dosarul nr. __/P/2016 (f.252-256, vol.36 d.u.p.), asupra  bunurilor aparţinând inculpatului A______-A_________ A__ şi părţii responsabile civilmente __________________

Potrivit art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea cauzei rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de __.__.2020.