Infractiunea de grup infractional organizat

Infractiunea de grup infractional organizat

Crima organizată, așa cum este cunoscută în rândul populației, este una dintre cele mai întâlnite infracțiuni atunci când o persoană care săvârșește o altă infracțiune are nevoie de sprijin pentru ascunderea urmelor generate de infracțiune.

Pe langă „ajutorul” dat prin intermediul complicității sau instigării, anumite persoane decid să continuie activitatea infracțională alături de alte persoane care îi facilitează căile necesare pentru obținerea rezultatului propus.

Potrivit legislației în vigoare, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni.

Astfel condițiile pentru a fi considerat un grup ca fiind grup infracțional organizat sunt:

  • un grup structurat, anume un grup în care să fie o ierarhie, un „șef”, o persoană care execută, o persoană de legătură etc.

 

  • format din trei sau mai multe persoane, astfel se poate înțelege că dacă sunt două persoane care acționează nu se comite infracțiunea de grup infracțional organizat;

 

  • constituit pentru o anumită perioadă de timp, anume activitatea grupului trebuie sa fie limitată în timp, poate fi constituit doar pentru comiterea unei infracțiuni sau pentru comiterea unui întreg „lanț” de infracțiuni;

 

  • pentru a acționa în mod coordonat, acestă condiție se referă la atribuțiile ficărui făptuitor în cadrul grupului (spre exemplu o persoană se ocupă de partea informatică, tehnică, o persoană se ocupă de colectarea banilor etc.)

Cum mai este denumită în rândul populației, infracțiunea de grup infracțional organizat este cea de complot, prin care este sancționată pluralitatea de făptuitor, așa cum este definită de legislația penală.

În literatura de specialitate se apreciază că prin termenul de „grupare” se înțelege o categorie, o tabără de persoane, formată, de regulă, dintr-un număr nu foarte mare de persoane, cu structură organizatorică simplă și cu un plan de activitate limitat.

Un aspect important care trebuie subliniat este că infracțiunea de grup infracțional organizat există (dacă sunt îndeplinite condițiile acestei infracțiuni) indiferent de gravitatea infracțiunii pentru care a fost constituit.

Spre exemplu, există infracțiunea de grup infracțional organizat și atunci când mai multe persoane acționează pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani obținuți din mai multe infracțiuni, dar și în cazul în care mai multe persoane se organizează în scopul obținerii de bani prin infracțiunile informatice.

În acest sens, infracțiunea de spălare a banilor de cele mai multe ori se află în concurs cu infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, deoarece, prin modalitățile prin care aceasta poate fi comisă este necesar „efortul” mai multor persoane.

În contrect, pentru realizarea infracțiunii de spălare a banilor prin intermediul faptelor de comerț este necesară activitatea infracțională depusă de mai multe persoane, astfel o persoană se va ocupa de înființarea unei „firme fantomă”, ascunzând beneficiarii reali, o altă persoană se va ocupa de depunerea în numerar a sumelor de bani care se doresc „spălate” în contul unei firme viabile, fiind depuși acești bani cu justificarea unui împrumut sau credit, o a treia persoană se va ocupa de mutarea banilor din conturile firmei viabile în conturile unei fimei fantomă, iar o ultimă persoană se va ocupa de retragerea banilor în numerar și distribuirea acestora către „beneficiari”.

Acesta este exemplul clasic în care infracțiunea de grup infracțional organizat operează pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor.

O altă infracțiune în care constituirea de grup infracțional organizat este de cele mai multe ori în concurs atunci când aceasta se săvârșește este infracțiunea de trafic de droguri, în care este întălnită cooperarea mai multor persoane pentru a transporta drogurile de pe teritoriul unei țări pe teritoriul altei țări și, în final, pentru ajungerea acestora la consumatori.

O altă condiție importantă evidențiată de textul legal este existența scopului pentru care se constituie grupul infracțional organizat. Prin urmare, chiar dacă leguitorul român nu a prevăzut un anumit scop, el totuși trebuie să existe pentru a putea reține această infracțiune.

În acest sens, dacă se efectuează o simplă inițiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup, chiar și organizat, nu constituie infracțiune decât atunci când grupul respectiv este un grup infracțional organizat așa cum este definit de art. 367 Cod penal și care îndeplinește condiția scopului.

Modalitățile în care infracțiunea de grup infracțional organizat se poate comite sunt 4:

  • inițierea;
  • constituirea;
  • aderarea;
  • sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Din perspectiva celor enumerate mai sus, a condițiilor de constituire a unui grup infracțional organizat, a condițiilor referitoare la scopul acestuia, deși s-a dorit de către leguitor o micșorare a fenomenului infracțional, se poate aprecia că s-a lărgit foarte mult sfera infracțiunilor pentru care se poate constitui grupul infracțional, practic grupul infracțional organizat reducându-se la orice asociere de tip infracțional.

În ceea ce privește persoanele care pot comite această infracțiune trebuie precizat că subiectul activ (făptuitorul) nu este calificat, astfel se poate constitui un grup infracțional organizat cu ORICE persoană și de către ORICE persoană.

SANCȚIUNI

Din punctul de vedere al sancțiunilor, art. 367 Cod penal prevede două sancțiuni pentru săvârșirea acestei infracțiuni.

Astfel, pentru varinta tip, clasică prevăzută de textul alin. (1), inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea  de la unu la 5 ani și cu interzicerea exercitării unor drepturi.

ATENȚIE! Legiutorul român a ales să sancționeze în mod distinct acțiunile persoanelor care ar putea fi încadrate la complicitate sau instigare, fiind sancționate cu pedeapsa închisorii și acțiunile persoanelor care sprijină sub orice formă un grup infracțional organizat.

La alin. (2) al art. 367 Cod penal se prevede o variantă specială, mai gravă a infracțiunii săvârșite, fiind diferențiată de prima incriminare prin infracțiunea care reprezintă scopul grupului infracțional organizat. În aceste condiții dacă infracțiunea care alcătuiește scopul constituirii grupului infracțional organizat este sancționată din punct de vedere penal cu pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, persoanele care comit infracțiunea de grup infracțional organizat vor fi sancționate cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

ATENȚIE! Chiar dacă sunt sancționate din punct de vedere penal acțiunile persoanelor care constituie un grup infracțional organizat, alin. (4) al art. 367 Cod penal prevăd o cauză de nepedepsire a făptuitorilor.

Astfel, nu sunt pedepsite persoanele care au comis infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, nefiind importantă varinta, fie cea de la alin. (1), fie cea de la alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fie descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile ce intră în scopul grupului infracțional.

De asemenea, dacă persoanele care au comis infracțiunea de de constituire de grup infracțional organizat, nefiind importantă varinta, fie cea de la alin. (1), fie cea de la alin. (2) nu denunță autorităților în timpul prevăzut de textul legal, pot beneficia de o reducere cu jumătate a limitelor de pedeapsă dacă ajută autoritățile în cursul urmăririi penale la aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat.

Ca practică judiciară relevantă putem menționa:

„Decizia  Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 143/A/2019

În baza art. 367 alin. (1), (3) din C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat (sub forma constituirii propriu-zise).

În baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 79 alin. (3) din C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de risc în formă continuată (două acte materiale).

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei A., urmând ca acesta să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită cu 6 luni închisoare (1/3 din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare).

Prin Decizia penală nr. 1221/A din data de 05 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/2016, printre altele, s-a redus pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., de la 1 an și 6 luni închisoare la 1 an închisoare.

S-a redus pedeapsa aplicată inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 35 alin. (1) din C. pen., de la 4 ani închisoare la 2 ani închisoare.

În baza art. 38 alin. (1) – art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani închisoare, sporită cu 1/3 din cealaltă pedeapsă, inculpata urmând să execute pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

După cum se poate observa, prin Decizia penală nr. 1221/A din data de 05 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. x/2016, s-a aplicat inculpatei pedeapsa rezultantă de 2 ani și 4 luni închisoare și, în baza art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.

Conform dispozițiilor art. 92 alin. (1) din C. pen., „Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat și este cuprinsă între 2 și 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate”.

Înalta Curte constată că stabilirea unui termen de supraveghere mai mic decât durata pedepsei rezultante aplicate constituie o nelegalitate a hotărârii care poate fi înlăturată prin rejudecarea dosarului de către instanța supremă, fiind aplicabile dispozițiile art. 448 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. Restabilirea legalității în cauza de față presupune aplicarea dispozițiilor art. 92 alin. (1) din C. pen. raportat la pedeapsa aplicată de către instanța de apel. Recursul în casație nu presupune, așadar, o reindividualizare a sancțiunii, ci stabilirea duratei termenului de supraveghere a executării pedepsei în raport de un criteriu legal. În consecință, restabilirea legalității este de competența instanței care soluționează calea extraordinară de atac a recursului în casație și nu se impune restituirea cauzei la Curtea de Apel București.

În același sens este și jurisprudența instanței supreme (cu titlu de exemplu poate fi menționată Decizia nr. 522/RC din data de 25 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/2016). În considerentele deciziei menționate s-a reținut că problematica legalității unei pedepse nu poate fi analizată doar sub aspectul particular al felului ori limitelor speciale ale pedepsei principale, deoarece, în procesul penal, sancțiunea nu poate fi aplicată în afara unui regim expres prevăzut de lege ori cu depășirea exigențelor normative ale unui anumit mod de executare. Încălcarea dispozițiilor legale relative la aceste din urmă elemente ale regimului sancționator plasează aceste regim și, implicit, pedeapsa aplicată, în afara limitelor determinate de legiuitor și justifică intervenția instanței în calea extraordinară de atac.

În consecință, încălcarea exigențelor normative relative la individualizarea executării pedepselor, sub aspectul condițiilor în care se poate dispune o anumită modalitate de executare a sancțiunii, al regimului juridic aplicabil acelei forme de executare sau, după caz, al măsurilor și obligațiilor impuse inculpatului pe durata executării, constituie un aspect de nelegalitate cenzurabil prin prisma cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

În raport de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală împotriva Deciziei penale nr. 1221/A din data de 05 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/2016, va casa, în parte, decizia penală recurată numai cu privire la inculpata A. și numai referitor la durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere și, rejudecând în aceste limite:

Va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 4 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și 4 luni.

Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată A., în cuantum de 627 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Sursa informației: www.scj.ro.