Infractiunea trafic de influenta achitare

Infractiunea de trafic de influenta achitare

Corupția, din păcate, face parte din cotidian, fiind o problemă care este larg răspândită și care ocupă primele pagini ale ziarelor.

Problema corupției în România post-comunistă a constituit unul dintre factorii ce a îngreunat progresul de dezvoltare econimică și politică, pe cale de consecință, cunoașterea acestui fenomen și a cauzelor care îl favorizează apare ca o necesitate în lupta anticorupție.

Traficul de influentă este una dintre cele mai răspândire infracțiuni de corupție. Am putea aprecia că traficul de influență este „o mită pe seama” unui funcționar public sau privat.

Astfel, traficul de influență reprezintă, în esență, o speculare, o exploatare a influenței pe care făptuitorul o are sau lasă să se creadă că o are asupra unui funcționar public, fiind denumită în mod popular această infracțiune prin termenul de „pile”.

Pentru a evita confuzia între noțiunea de funcționar public și noțiunea de bugetar, trebuie subliniat funcționarul public este persoana numită într-o funcție publică și care exercită prerogative de putere publică. Astfel, persoana care este funcționar public are atribuții și responsabilități în scopul realizării prerogativele puterii legislative, executive și judecătoresți.

Iată câteva exemple concludente:

  • prefect;
  • primar;
  • polițist;
  • jandarm;
  • secretar în minister;
  • secretar al unității administrativ-teritoriale etc.

Astfel stabilită sfera de influentă pe care o are faptuitorul sau pretinde ca o are, trebuie să menționăm cine poate comite această infracțiune.

Făptuitorul, infractorul (subsectul activ) al infracțiunii nu este circumstanțiat, astfel infracțiunea poate fi comisă de ORICE persoană care are sau care pretinde că are o influență asupra unui funcționar public sau privat.

Un exemplu poate fi dat de fapta unui procuror șef care a primit sume de bani pentru ca, în schimb, să își exercite influența pe care pretindea că o are asupra unui procuror care instrumenta cazul persoanei care a cumpărat influența procurorului șef și asupra polițiștilor care anchetau cazul.

ATENȚIE! Pentru a fi în prezența infracțiunii de trafic de influență trebuie ca acțiunile solicitate funcționarului public de către făptuitor să fie acțiuni care de încadrează în îndatoririle de serviciu ale funcționarului public. Ca în exemplul de mai sus, procurorul încerca să intervină pe plângă un procuror mai mic în grad în scopul influențării unei anchete pe care o instrumenta acest procuror, fiind vorba de atribuțiile de serviciu ale acestuia.

În ceea ce privește modalitățile în care traficul de influență se comite, țin să precizez că sunt în număr de 3:

  • pretinderea (solicitarea) de bani sau de alte foloase;
  • primirea de bani sau de alte foloase;
  • acceptarea promisiunii de bani sau de alte foloase;

Esențial este ca în cadrul acestei infracțiuni, îndiferent de modalitatea în care se exercită, acțiunile făptuitorului trebuie să privească o sumă de bani sau alte foloase.

O altă condiție importantă pentru existența infracțiunii este ca făptuitorul, infractorul să aibă influență sau să se lase să se creadă care are influență asupra unui funcționar public ( sau privat).

În schimb, se poate pune întrebarea „la ce se referă textul de lege atunci când folosește noțiunea de influență?”. Noțiunea de „influență” trebuie înțeleasă în sensul de capacitate, aptitudine a unei persoane de a avea un impact, de a produce o schimbare în comportamentul unei persoane.

În concret, atunci când făptuitorul are influnță asupra unui funcționar public (sau privat) înseamnă că are capacitatea anterior menționată, iar atunci când se lasă să se creadă că are influență aspra unui funcționar public însemnă că făptuitorul va crea o imagine eronată (falsă) asupra capacității anterior menționată.

O a treia condiție pentru ca infracțiunea de trafic de influență să existe este ca în schimbul sumei de bani primită, făptuitorul trebuie să promită că îl va determina pe funcționarul public să îndeplinească ( să facă), să urgenteze ori să întărzie îndeplinirea unui act, unei acțiuni ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public ( sau privat).

Spre exemplu, o persoană solicită o autorizație de construcție de la primăria orașului unde locuiește. Femeia de serviciu a primăriei află că persoana respectivă a cerut autorizația de construție și îi solicită acesteia o sumă de bani, pretinzând că este rudă cu secretara primarului și că are influență în acel birou, promițând că va face tot ce este posibil pentru a urgenta eliberarea autorizației necesare.

Chiar dacă femeia de serviciu nu este în realitate rudă cu secretara primarului și, în aceste condiții nu are nici influență, pentru că a pretins și a primit banii în schimbul promisiunii că va interveni pe plângă persoanele abilitate va fi sancționată din punct de vedere penal pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În concluzia celor enunțare, pot susține că pentru existența infracțiunii de trafic de influență trebuie parcurse următoarele etape:

  • să existe influența făptuitorului sau să se lasă să se creadă că are o influență asupra unui funcționar public (sau privat);
  • să de pretindă, să se primească sau să accepte promisiunea unei sume de bani sau de alte foloase;
  • să se promită de către făptuitor că va acționa pe lângă funcționarul public pentru a îndeplini cele solicitate pentru care făptuitorul a primit suma de bani.

SANCȚIUNI

Textul de lege, art. 291 Cod penal prevede pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani și, de asemenea, sumele de bani sau bunurile primite de persoana care săvârșește infracțiunea sunt supuse confiscării. În situația în care lucrurile primite de făptuitor nu se mai găsesc se va confisca de la acesta echivalentul în lei a lucrurilor respective.

Deși pedeapsa prevăzută de lege este pedeapsa închisorii, iar limitele acesteia nu sunt unele mici, instanțele de judecată, în cele mai multe cazuri, stabilesc o pedeapsă pentru infractor orientată spre minimul special prevăzut de lege, iar în alte cazuri instanța de judecată se orientează spre achitarea făptuitorului.

O hotărâre relevantă în această materie poate fi :

„Sentința penală  din -mai-2018 pronunțată de Tribunalul București

Pe rol, urmează pronunţarea în cauza penală privind pe inculpaţii : …., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută şi pedepsită de art.291 alin.1 Cod penal raportat la art.5 alin.1, art.6 şi art.7 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal; ….., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută şi pedepsită de art.292 alin.1 Cod penal raportat la art.5 alin.1, art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal;….. , trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă prevăzută şi pedepsită de art. 48 alin.1 Cod penal raportat la art.292 alin.1 Cod penal raportat la art.5 alin.1, art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic. art.5 alin.1 Cod penal.

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică de la data de 17.05.2018 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Tribunalul, p entru a da posibilitatea apărătorului inculpatului ….. să depună concluzii scrise , a amânat pronunţarea pentru azi, 21.05.2018, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

  1. Prezentarea actului de sesizare

Prin rechizitoriul nr.77/P/2012 al Parchetului de pe lângă iccj , Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Piteşti, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

– …. sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 291 alin. 1 .Cod penal rap. la art. 5 alin. 1, art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 c.pen.,

– …. , sub aspectul comiterii infracţiunii de cumpărare de influenţă prev. de art. 292 alin. 1 c.pen. rap. la art. 5 alin. 1, art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 c.pen.,

– ….. , sub aspectul comiterii complicităţii la infracţiunea de cumpărare de influenţă prev. de art. 48 alin. 1 c.pen. rap. la art.292 alin. 1 c.pen. rap. la art. 5 alin. 1, art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 c.pen. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, la data de 26.05.2013, sub nr.xxxxx/3/2014.

Situaţia de fapt pe scurt reţinută în rechizitoriu

S-a reţinut de către procuror că inculpatul …. faţă de care începând cu data de 21.03.2012 s-a dispus măsura suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile, a remis la data de 13.04.2012, cu sprijinul inculpatului ….(care i-a dat numărul de telefon al inculpatului şi împreună cu care a stabilit modalitatea de remitere) , produse alimentare – un miel, doi curcani şi 5 kg. de păstrăv, în valoare de 672,5 lei, inculpatului ….director al Direcţiei Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, căruia îi erau subordonate ierarhic serviciile rutiere judeţene Argeş şi V_____, implicate în procedura de dispunere a reducerii perioadei de suspendare a dreptului de conduce autovehicule, în legătură cu promisiunea acestuia de a-l sprijini în vederea reducerii perioadei de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule la 30 de zile, promisiune concretizată prin demersurile efective la nivelul Serviciului Rutier V_____.

La data de 19.04.2012, inculpatul ….s-a prezentat la Serviciul Rutier V_____, unde a susţinut testul pentru verificarea cunoştinţelor în vederea reducerii perioadei de suspendare, pe care l-a promovat.

….urmare, întrucât contravenţia pentru care s-a dispus măsura suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile a fost săvârşită pe raza judeţului Argeş, inculpatul …..s-a deplasat la Serviciul Rutier Argeş, unde a solicitat reducerea perioadei de suspendare la 30 de zile, cerere admisă la data de 20.04.2012.

În consecinţă, la data de 21.04.2012, Serviciul Rutier V_____ a restituit inculpatului ….permisul de conducere.

Cu privire la posibilitatea fraudării testării, nereţinută în rechizitoriu, dar care a fost evidenţiată de declaraţia martorului ….. Deşi nu a fost reţinută prin rechizitoriu şi nu poate fi schimbată acuzaţia adusă inculpaţilor prin rechizitoriu, aceasta va fi analizată, dată fiind declaraţia martorului ….

-astfel, în declaraţia martorului…. , care a afirmat că î n ziua testării teoretice martorul l-a condus pe inculpatul ….. la poliţia rutieră, iar când a ieşit inculpatul i-a spus că a luat testul şi că a durat mai mult testarea întrucât s-a luat curentul . Cu o seară înainte martorul l-a văzut pe inculpatul ….că citea, se pregătea pentru test ,

– martorul ….exclude această situaţie întrucât dacă ar fi fost o pană de curent testarea s-ar fi dat chestionare scrise candidaţilor (în care răspunsurile se bifează cu pixul) şi nici nu i s-a raportat ca în ziua respectivă să se fi întrerupt curentul .

Martorul a subliniat că nu a existat şi nici nu există posibilitatea de fraudare a testării. Nu se poate înlocui chestionarul candidatului cu un altul şi nici nu pot fi furnizate întrebările candidatului dinainte.

– martorul ….a arătat că dacă se întrerupea curentul se susţinea testarea, în mod clasic, pe chestionarul scris, iar nu pe computer .

– martora ….a arătat că nu i s-a întâmplat niciodată şi deci nici în ziua respectivă, când la examinare a participat inculpatul …., să se întrerupă curentul electric în timpul testării . Nu exista posibilitatea ca unui candidat să i se dea întrebările dinainte întrucât întrebările erau generate de calculator, aleatoriu .

-martorul ….a arătat că factorul uman era eliminat din testarea candidaţilor şi din punctul martorului de vedere examenul nu putea fi fraudat. Candidaţilor nu le era permis să examinare cu telefoanele mobile sau cărţi care conţineau răspunsuri la grile. Niciodată nu s-a întâmplat să se întrerupă curentul în timpul unei examinări .

Aşadar, este infirmată de probatoriul administrat susţinerea martorului …..în sensul că în ziua susţinerii testării de către inculpatul ……s-ar fi luat curentul.

Chestionarul original cu cele 13 răspunsuri corecte date de inculpat se află în dosarul de urmărire penală-fila 53, vol1, fiind un chestionar generat de computer, completat electronic de inculpat, ceea ce demonstrează că testarea a fost susţinută pe computer.

Cu privire la posibilitatea fraudării testării, nereţinută în rechizitoriu, dar care a fost evidenţiată de declaraţia martorului ….. Deşi nu a fost reţinută prin rechizitoriu şi nu poate fi schimbată acuzaţia adusă inculpaţilor prin rechizitoriu, aceasta va fi analizată, dată fiind declaraţia martorului ….

-astfel, în declaraţia martorului …., care a afirmat că î n ziua testării teoretice martorul l-a condus pe inculpatul ….la poliţia rutieră, iar când a ieşit inculpatul i-a spus că a luat testul şi că a durat mai mult testarea întrucât s-a luat curentul . Cu o seară înainte martorul l-a văzut pe inculpatul ….. că citea, se pregătea pentru test ,

– martorul ….exclude această situaţie întrucât dacă ar fi fost o pană de curent testarea s-ar fi dat chestionare scrise candidaţilor (în care răspunsurile se bifează cu pixul) şi nici nu i s-a raportat ca în ziua respectivă să se fi întrerupt curentul .

Martorul a subliniat că nu a existat şi nici nu există posibilitatea de fraudare a testării. Nu se poate înlocui chestionarul candidatului cu un altul şi nici nu pot fi furnizate întrebările candidatului dinainte.

– martorul …. a arătat că dacă se întrerupea curentul se susţinea testarea, în mod clasic, pe chestionarul scris, iar nu pe computer .

– martora …. a arătat că nu i s-a întâmplat niciodată şi deci nici în ziua respectivă, când la examinare a participat inculpatul …. să se întrerupă curentul electric în timpul testării . Nu exista posibilitatea ca unui candidat să i se dea întrebările dinainte întrucât întrebările erau generate de calculator, aleatoriu .

-martorul ….a arătat că factorul uman era eliminat din testarea candidaţilor şi din punctul martorului de vedere examenul nu putea fi fraudat. Candidaţilor nu le era permis să  examinare cu telefoanele mobile sau cărţi care conţineau răspunsuri la grile. Niciodată nu s-a întâmplat să se întrerupă curentul în timpul unei examinări .

Aşadar, este infirmată de probatoriul administrat susţinerea martorului ….în sensul că în ziua susţinerii testării de către inculpatul ….s-ar fi luat curentul.

Chestionarul original cu cele 13 răspunsuri corecte date de inculpat se află în dosarul de urmărire penală-fila 53, vol1, fiind un chestionar generat de computer, completat electronic de inculpat, ceea ce demonstrează că testarea a fost susţinută pe computer.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

  1. Respinge excepţiile nulităţii relative şi nulităţii absolute invocate de avocaţii inculpaţilor.
  2. Admite cererea privind schimbarea încadrării juridice a infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată prin rechizitoriu a inculpatului ….şi dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 5 alin. 1, art. 6 şi art. 7 alin. 1 lit. c din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal în infracţiunea prev. de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 5 alin. 1, art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal.
  3. Constată că legea penală mai favorabilă aplicabilă inculpaţilor….. este noul cod penal.
  4. În baza art. 396 alin.5 rap. la art. 16 lit. a C.pr.pen. achită inculpaţii:

– ……. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută şi pedepsită de art. 291 alin.1 Cod penal raportat la art. 5 alin. 1, art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal;

– ,,,,,, arestat preventiv în altă cauză, CNP xxxxxxxxxxxxx, fiul lui G_______ şi R_____, născut la data de…..A, judeţul V_____, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă prevăzută şi pedepsită de art. 292 alin.1 Cod penal raportat la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal;

– …., CNP xxxxxxxxxxxxx, fiul lui P________ şi P______, născut la data de 15.03.1961 în municipiul Focşani, judeţul V______, domiciliat în municipiul Bucureşti, ________________________. 40, apt.4, sector 2, sub aspectul săvârşirii complicităţii la infracţiunea de cumpărare de influenţă , prevăzută şi pedepsită de art.48 alin.1 Cod penal rap. la art. 292 alin.1 Cod penal raportat la art. 5 alin. 1 şi art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 alin. 1 Cod penal

  1. Revocă măsura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor inculpaţilor …..până la concurenţa sumei de 672,5 lei, în vederea confiscării, prin ordonanţa 77/P/2012 din data de 05.06.2015 (filele 139-141, vol. 3, dup) .

Dispune restituirea către inculpatul …. a sumei de 672,5 lei, consemnată la dispoziţia organelor de urmărire penală (fila 144, vol. 3, dup).

În temeiul art.275 alin.3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21.05.2018.”