Judecata drepturilor minorilor in Europa

Ce judecator stabileste prin hotarare judecatoreasca drepturile copiilor atunci cand acestia se afla in Europa, nu in Romania?

Practica judecatoreasca privind compententa atunci cand minorii locuiesc in Europa in fapt:

Judecatoria Pitesti

Sentinta civila nr...

Analizând exceptia de necompetenței invocata de pârâta prin intâmpinare, instanta retine urmatoarele:

Reclamanta și pârâtul sunt părinti ai ... născută la data de ... rezultat din relația de concubinaj a acestora, pe calea prezentul demers, reclamantul solicitând modificarea obligației de plată în sensul diminuării cuantumului cu motivarea că mai are de asemenea un copil dintr-o altă relație de concubinaj, .... născut la data de ... în Luton, Marea Britanie.

Din actele de procedură depuse În cauză (cererea de chemare În judecată) precum și din Înscrisurile depuse la dosarul cauzei și a precizărilor formulate de către părți, personal sau prłn apărător, Instanța reține că, raportat la data formulării cererii de chemare În judecată, locuința obișnuită a minorei este în ... Spania dar și că, prin sentința civilă nr.... pronunțată de .... recunoscută prin hotărârea nr.....20.11.2019 pronunțată de Tribunalul Argeș in dosarul nr.... a fost recunoscut in favoarea mamei exercițiul exclusiv al autorității părłntești cu recunoașterea simultană a dreptului tatălui de a menține legături personale cu fiica sa cu instituirea unui program de vizłtare, respectiv a fost obligat tatăl la să plătească cu titlu de pensie de Întreținere suma de 250 EUR fără ca acesta să se fi conformat ulterior, în prezent fiind în desfășurare o procedură execuțională - dosarul nr.. .../2020 al BEJA ....

Astfel, având de soluționat o cauză cu element de extraneitate aspectele de analizat, sunt, în ordine următoarele:

1) determinarea competenței jurisdicționale în dreptul internațional privat. Articolul 8 din Regulamentul CE nr. 2201/2003 reprezintă o normă de drept internațional privat și soluționează conflictele de competență jurisdicțională de drept internațional privat (teritorială) care determină competența instanțelor unei țări în raport cu instanțele altei țări.

2) determinarea legii procesuale aplicabile. Astfel, odată stabilită competența unei instanțe dintrun stat, trebuie determinată legea procesuală internă aplicabilă litigiului.

3) stabilirea legii aplicabile (dreptul material).

Elementul de extraneitate este acea parte componentă a raportului juridic care se află în străinătate sau sub incidența unei legi străine. Elementul este străin prin raportare la legea română sau la statul român. Elementele de extraneitate pentru persoanele fizice sunt cetățenia, domiciliul și reședința.

In conformitate cu dispozițiile art. 8 din Regulamentul nr. 2201 din 2008 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347 regulament ce beneficiază de aplicare directă, instanțele judecătorești dintr-un stat membru sunt competente în materła răspunderii părintești privind un copil care are reședința obișnuită în acest stat membru la momentul la care instanța este sesizată.

Răspunderea părintească este definită de art. 2 punctul 7 din același regulament, ca fiind ansamblul drepturilor și obligațiilor conferite unei persoane fizice sau unei persoane juridice În temeiul unei hotărâri judecătorești, în temeiul legii sau al unui acord în vigoare privind persoana sau bunurile unui copil. Aceasta cuprinde în special încredințarea și dreptul de vizită.

Prevederile art. 8 alin. 1 din Regulamentul nr. 2201 /2003 al Consiliului sunt aplicabile sub rezerva prevederilor art. 9 (care reglementează menținerea competenței fostei reședințe obișnuite a copilului în cazul cererilor având ca obiect modificarea unei hotărâri privind dreptul de vizită pronunțate Înainte de mutarea copilului), art. IO (care reglementează competența judecătorească În cazuri de răpire a copilului) și art. 12 (care reglementează proprogarea de competență a instanțelor investite cu soluționarea cererii de divorț, de separare de corp sau de anulare a căsătoriei).

Niciuna dintre situatiile prevăzute de art. 9, art. 10 și art. 12 din Regulamentul nr. 2201 din 2003 nu este incidentă în prezenta cauză.

De asemenea, nu sunt Incidente nici prevederile art. 15 din Regulamentul nr.22()1 / 2003 al Consiliului, Întrucât textul menționat reglementează, cu titlu de excepție, posibilitatea instanțelor competente pentru a soluționa cauza pe fond, În cazul În care consideră că o Instanță dintr-un alt stat membru cu care copilul are o legătură specială este mai bine plasată pentru a soluționa cauza sau o parte specifică a acesteia și atuncł când acest lucru servește interesul superior al copilului, de a suspenda procedura sau respectiva parte a acesteia și de a invita părțile să depună o cerere la instanța judecătorească din acest alt stat membru în conformitate cu alineatul (4) sau de a solicita instanței judecătorești din alt stat membru să-ȘI exercite competența În conformitate cu alineatul (5).

Așadar, astfel cum rezultă din textul art. 15 din Regulamentul nr. 2201 dreptul de a sesłza o Instanță dintr-un alt stat membru apartłne instanței competente să soluționeze fondul, potirivit art. 8 din același regulament.

Or, instanța competentă este Instanța din statul membru unde copilul Își are reședința obisnuită.

Mai mult, instanța reține că, potrivit art. 13 din Regulamentul nr. 2201 /2003, atunci când reședința obișnuită a copilului nu poate fi stabilită și competența nu poate fi stabilită pe baza art. 12, instanțele judecătorești din statul membru în care este prezent copilul sunt competente.

In ceea ce privește incidența dispozițiilor art. 12 alin. 3 din Regulament, care stabilesc că instanțele judecătorești dintr-un stat membru sunt competente, de asemenea, în materie de răspundere părintească În alte proceduri decât cele menționate la alineatul (1) atunci când (a) copilul are o legătură strânsă cu acest stat membru, În special datorită faptului că unul dintre titularii răspunderii părintești își are reședința obișnuită aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru și 0)) competența instanțelor a fost acceptată în mod expres sau în orice alt mod neechivoc de către toate părtile la procedură la data sesizării instanței, iar competența este în Interesul superior al copilului, instanța constatând că nu sunt aplicabile în cauză, fiind în interesul copilului să se pronunțe instanța de la domiciliul acestuia și nu altă Instanță, respectiv instanța română, în cauză, nefăcându-se nici dovada că a fost acceptată la data sesizărll Instanței de judecată, de către pârât, a competenței instanței române.

Prin urmare, reținând că, în temeiul dispozițiilor art. 8 din Regulamentul nr. 2201 /2003 al Consiliului, competența de a soluționa prezenta cauză revine instanței italiene și că numai Instanța competentă poate aprecia, în funcție de interesul superior al copilului dacă se impune sesizarea unei instanțe dintr-un alt stat membru, instanța, apreciind ca întemeiată excepția necompetenței instanțelor române, în temeiul art. 132 alin. 4 Cod proc.civ o va admite, și, pe cale de consecință, va respłnge cererea de chemare în judecată ca nefiind de competența instanțelor române.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția excepția necompetenței instanțelor române

Respinge cererea de chemare în judecată având ca obiect pensie întreținere / modificare formulată de reclamantul ....în contradictoriu cu pârâta ....