Luare de mita achitare tribunal

Luarea de mită achitare

Corupția există din cele mai vechi timpuri, fiind o infracțiune pe care o comiteau în mod recvent funcționarii publici. În anumite perioade de timp, din cauza creșterilor masive de infracțiuni de corupție au fost acceptate de lege oferirea și primirea de lucruri, de foloase, intrând în firesc aceste acțiuni.

Din păcate, corupția încă face parte din societatea în care trăim, fiind o problemă care este larg răspândită și care ocupă primele pagini ale ziarelor din întreaga lume.

Problema corupției în România post-comunistă a constituit unul dintre factorii ce a îngreunat progresul de dezvoltare econimică și politică, pe cale de consecință, cunoașterea acestui fenomen și a cauzelor care îl favorizează apare ca o necesitate în lupta anticorupție.

Luare de mită este infracțiunea cadru, de bază sau caracteristică a categoriei infracțiunilor de corupție. În acest sens, luarea de mită este infracțiunea săvârșită de funcționarul public care primește, pretinde(cere) sau aceeptă bani sau alte foloase, lucruri pentru a îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea unui act care ține de îndatoririle sale de serviciu.

Succint, infracțiunea poate fi privită ca un „târg”, o persoana oferă un folos unui funcționar public în schimbul obținerii unui act, fapt etc. de la funcționarul public. În schimb, acțiunile funcționarului public trebuie sa fie în legătură cu îndatoririle de serviciu.

Exemplul clasic în materie poate fi dat de acțiunea unui primar care pretinde (cere) anumite sume de bani unei perosoane pentru a elibera autorizația de construcție și certificatul de urbanism deoarece dosarul persoanei care solicita emiterea acestor acte era incomplet și nu îndeplinea condițiile legii.

Înainte de a trece la analiza infracțiunii pentru a vedea condițiile legale ca făptuitorul să fie sancționat penal, trebuie să analizăm noțiunea de funcționar public.

Din cele mai vechi timpuri, infracțiunile de corupție au fost săvârșite de funcționarii publici. Cine poate fi încadrat în noțiunea de funcționar public?

Pentru a evita confuzia între noțiunea de funcționar public și noțiunea de bugetar, trebuie subliniat funcționarul public este persoana numită într-o funcție publică și care exercită prerogative de putere publică. Astfel, persoana care este funcționar public are atribuții și responsabilități în scopul realizării prerogativele puterii legislative, executive și judecătoresți.

Iată câteva exemple concludente:

prefect;
primar;
polițist;
jandarm;
secretar în minister;
secretar al unității administrativ-teritoriale etc.

Astfel stabilită noțiunea de funcționar public, trebuie să vedem cum se poate comite această infracțiune. Iată ce trebuie să știți:

Luarea de mită, fiind o infracțiune de corupție, are subiectul activ (făptuitorul, infractorul) circumstanțiat, adică această infracțiune poate fi comisă DOAR de funcționarul public.

Cine va fi victima acestei infracțiuni? Fiind o infracțiune care prevede că funcționarul public trebuie să acționeze în legătură cu atribuțiile de serviciu în schimbul lucrurilor primite, victima acestei infracțiuni poate fi DOAR statul.

Pentru a înțelege de ce victima poate fi doar statul, trebuie să ne raportăm, pentru a exemplifica, la acțiunile oamenilor politici. Spre exemplu, pentru a fi introdus pe lista persoanelor care pot participa la licitația unor proiecte de stat, o societate îi acordă prefectului unui județ o sumă de bani. Fiind oferită suma de bani această societate poate primi tratament preferențial și poate câștiga licitația în detrimentul unor alte societăți care puteau produce serviciile necesare realizării proiectului cu anumite costuri mai reduse, dar și într-un mod mai eficient.

În ceea ce privește modalitățile în care luarea de mită se comite, țin să precizez că sunt în număr de 3:

pretinderea (solicitarea) de bani sau de alte foloase;
primirea de bani sau de alte foloase;
acceptarea promisiunii de bani sau de alte foloase;

Esențial este ca în cadrul acestei infracțiuni, îndiferent de modalitatea în care se exercită, acțiunile făptuitorului trebuie să privească o sumă de bani sau alte foloase.

Condiția esențială pentru ca infracțiunea să existe este ca făptuitorul să îndeplinească, sa nu îndeplinească să urgenteze sau să întârzie emiterea sau îndeplinirea unor acte care intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului public.

Pentru a exemplifica „obligațiile” asumate de funcționarul public atunci când primește suma de bani, putem să avem în vedere un exemplu des întâlnit în România: un conducător auto, în timp ce se deplasează pe drumurile publice, comite o contravenție (vorbește la telefon, circulă cu viteză prea mare pentru sectorul de drum, circulă fără centura de siguranță etc.) și este oprit de un echipaj de poliție care a depistat săvârșirea contravenției. Pentru a nu risca suspendarea permisului de conducere sau sancționarea cu o amendă contravențională în cuantum mare, acesta îi oferă agentului constatator o sumă de bani pentru a „trece cu vederea” comiterea contravenției și pentru a fi aplicat un avertisment. Dacă agentul constatator primește suma de bani astfel oferită și îndeplinește „cerințele” contravenientului, atunci acesta săvârșește infracțiunea de luare de mită.

SANCȚIUNI

Fiind vorba de o infracțiune gravă, infracțiunea de luare de mită se sancționează cu pedeapsa închisorii.

Pentru săvârșirea infracțiunii de către funcționarii publici, leguitorul român a prevăzut în alin. (1) al art. 289 Cod penal, pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării de a ocupa funcția publică pe care acesta o avea când a comis infracțiunea.

ATENȚIE! Un aspect important pe care îl prevede textul art. 289 Cod penal este că banii sau lucrurile obținute din această infracțiune se confiscă. Atunci când lucrurile nu se mai găsesc se va confisca o sumă de bani până la concursul valorii lucrului obținut prin luarea de mită.

Chiar dacă leguitorul român a prevăzut pedepse destul de aspre pentru această infracțiune, totuși în practica instanțelor judecătorești se poate observa tentința de stabilire a unei pedepse orientată spre minimul special și, în anumite situații, au fost semnalate și achitări.

Un exemplu relevant îl constituie Sentinta penala nr….5 pronunțată de Tribunalul București:

JUDECĂTORUL ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Pri n rechizitoriul nr…..al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

– ………….pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 289 C.p. rap. la art. 6 şi la art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000;

– ………… pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 48 al. 1 C.p. rap. la art. 289 C.p. şi la art. 6 şi art. 7 lit. a din Legea nr. 78/2000.

– ……….. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-au reţinut, în esenţă, următoarele:

În cursul anului 2___, inculpatul ………., vicepreşedinte A___ şi membru al Comitetului de reglementare, a pretins şi a obţinut, de la inculpatul……….., director ENEL, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru ……… cărei asociat este …….. constând în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21.06.2___, 2.10.2___ şi 3.10.2___ a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Î n cursul anului 2___, inculpatul ……….director reglementare-tarifare la ENEL, a promis şi a dat inc ulpatului ………., vicepreşedinte A___, în baza unei înţelegeri anterioare, foloase necuvenite pentru …….. cărei asociat este inc. ……… constând în atribuirea a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii de către …………. a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21.06.2___, 2.10.2___ şi 3.10.2___ a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

Î n cursul anului 2___, inculpatul…………, asociat ……. în înţelegere cu inc ulpatul ……….. l-a ajutat pe acesta să primească foloase necuvenite, de la inc. ……… director ENEL, prin acceptul de atribuire către ………… a două contracte de execuţie lucrări în valoare totală de 407.199,10 lei, în schimbul îndeplinirii de către ………… a unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, respectiv efectuarea la 21.06.2___, 2.10.2___ şi 3.10.2___ a unor intervenţii, în virtutea funcţiei, pentru avantajarea intereselor ENEL, şi anume micşorarea procentului de reducere a tarifelor de la -6% la -1,3%, majorarea unui spor de eficienţă de la 25% la 50% şi informarea ENEL despre faptul că un control nu avea la bază o reclamaţie, ci era în programul anual de control.

În faza de judecată au fost audiaţii inculpaţii, cea mai mare parte a martorilor din acte şi s-au administrat toate probele propuse de către inculpaţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Cu privire la fondul cauzei
A nalizând materialul probator administrat până la acest moment în cursul anchetei penale, Tribunalul constată că în privinţa infracţiunilor de corupţie deduse judecăţii, singura probă pe care se sprijină acuzarea o constituie interceptările convorbirilor telefonice. În concret, acuzaţiile de corupţie nu au ca şi corespondent probe sau indicii temeinice privitoare la îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce ……….public.

Astfel, Judecătorul nu a identificat acele foloase materiale primite (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică concluzionează că licitaţia a fost corectă), precum şi condiţionarea de către funcţionarul public (în înţelesul art.175 Cp) de a efectua, ca şi contraprestaţie, acte ce intrau în atribuţiile sale de serviciu. Judecătorul constată că nu există vreun indiciu temeinic, cu atât mai puţin probe, că inculpatul ……….a condiţionat îndeplinirea îndatoririlor de serviciu de obţinerea unor foloase materiale.

Caracteristica infracţiunilor de corupţie relevă că în general instrumentarea acestora are la bază un denunţ, o sesizare, urmată în majoritatea cazurilor de surprinderea în flagrant a autorilor. În prezenta cauză nu există un denunţ, vreo declaraţie de martor ori inculpat din care să rezulte că funcţionarii publici au săvârşit actele de corupţie descrise în actul de inculpare.

Aşa cum s- a arătat anterior probatoriul administrat până la acest moment are la bază, în opinia judecătorului, exclusiv interpretarea dată de p_______ conţinutului convorbirilor telefonice. Însă, această interpretare nu se sprijină pe alte probe din care să rezulte realitatea acestei interpretări.

În condiţiile în care inculpaţii au negat constant săvârşirea faptelor, în condiţiile în care nu există un flagrant şi nici declaraţiile martorilor nu-i incriminează şi în condiţiile când procedura de atribuire a contractelor a fost corectă, conform chiar raportului de constatare întocmit de specialistul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, interceptările şi mesajele invocate de către acuzare în rechizitoriu nu sunt suficiente pentru a dovedi existenţa faptelor de care sunt acuzaţi cei trei inculpaţi.

Această concluzie se impune cu atât mai mult cu cât convorbirile respective sunt fragmentare, echivoce şi interpretate într-o manieră proprie de către Direcţia Naţională Anticorupţie.

Aşa fiind, în baza art.16 alin.1 lit.a C.p.p., vor fi achitaţi cei trei inculpaţi pentru infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză.

În baza art.72 C.p. se va constatat că cei trei inculpaţi au fost reţinuţi la data de 05.06.2014.

În baza art.275 alin.3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În baza art. 386 Cod proc pen respinge cererile de schimbare a încadrării juridice ca neîntemeiate.

În baza art. 16 alin.1 lit. a Cod proc. pen. achită inculpaţii:……….( fiul lui T_____ şi C______, născut la ……… în Suceava, ……….. CNP xxxxxxxxxxxxx ) pentru infracţiunea prev. de art. 289 Cod penal rap. la art. 6, 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 ……….( fiul luiG_______ şi E____, născut la 21.04.1956 în _________________________, d__. în B_______, ____________________, jud. B_______, CNP xxxxxxxxxxxxx) pentru infracţiunea prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 289 Cod penal şi la art. 6, 7 lit. a din Legea nr. 78/2000 şi G___ F_____ ( fiul lui D______ şi I____, născut la 14.02.1962 în Bucureşti, d__. în Bucureşti, _______________________. 55, sector 1, CNP xxxxxxxxxxxxx) pentru infracţiunea prev. de art. 290 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 72 Cod penal constată că cei trei inculpaţi au fost reţinuţi la data de 05.06.2014.

În baza art. 275 alin. 3 Cod proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu apel în 10 zile de la comunicare pentru p_______ şi inculpaţi.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.06.2015