Ore suplimentare incluse in pensie

Sentinta civila nr. ....din 2024 a Tribunalului Bucuresti:

Analizând actele si lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin decizia nr. ..../24.08.2023 s-a realizat trecerea reclamantului de la pensie anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, în decizie regăsindu-se și mențiune de respingere a cererii de valorificare a veniturilor cu titlu de prime, ore suplimentare, adaos, din adeverința nr. ..../22.08.2023, motivată de faptul că acestea nu fac parte din categoria de venituri prev. de Anexa nr. 15 din HG nr.257/2011.

Instanța reține însă că, potrivit art. 165 „(1)La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (l) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.” Anexa 15 la HG nr.257/2011 cuprinde sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, iar la final se menționează: „Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 • alte sporuri care nu au avut caracter permanent.''

Din reglementările mai sus enunțate reiese că legiuitorul, la includerea în listă a sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții tarifare care se valorifică, a avut un singur criteriu, anume caracterul permanent/nepermancnt al acestora.

Aceste dispoziții vin însă în contradicție cu dispozițiile art.2 lit.c din Legea 263/2010 „sistemul public se organizează si funcționează având ca bază principiul contributivităfii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".

Acest principiu este dezvoltat în dispozițiile următoare din același act normativ, in secțiunile referitoare la modul de calcul al drepturilor de pensie. Astfel, potrivit art.96 alin.2 din Legea 263/2010 punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.

Același principiu se regăsea și în Legea nr. 19/2000, care de altfel l-a instituit, prin art. 2 lit. e), ca principiu fundamental al sistemului de asigurări sociale. Reglementarea privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000, era construită în jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.

Acest principiu era prevăzut, chiar dacă nu era menționat în mod expres, și în legislația anterioară datei de 01.04.2001, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, care stipula că dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care au desfășurat o activitate permanentă pe baza unui contract de muncă pentru care angajatorii au plătit contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.

Or, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contributiilor de asigurări sociale era și este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de către asigurat, tribunalul apreciază că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului cu consecința că pe de o parte nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuiâ iar pe de altă parte s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii 19/2000 si Legii 263/2010.

Dispoziția normativă din Anexa 15 la HG 257/2011 poate fi înlăturată, întrucât intră în contradicție atât cu prevederile privind principiul contributivității din Legea nr. 263/2010 (art. 2 lit. c), și raportat la faptul că, prin edictarea ei, s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, Legea nr. 263/2010 fiind legea-cadru, iar hotărârea de guvern fiind dată în aplicarea acestei legi.

Constatând aplicarea principiului contributivității, instanța nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră nici pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, eu valoare de principiu și cu forță juridică superioară și prioritară, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii. Aplicabilitatea Anexei 15 la HG 257/2011, la cazul concret se stabilește de instanță, în funcție de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale. Problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor și dacă s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual, constituie chestiuni de fapt și de aplicare a legii a căror soluționare intră în competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

Or, instanța apreciază ca ccca ce intcrcscază nu cstc caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, faptul ca figurează sau nu în categoria rcglcmcntată de art. 165 Legea 263/2010 si art. 127 HG 257/201 1, ci faptul că statul și-a încasat drepturilc la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților sa primcască o contraprcstațic din partea statului, aceasta trebuie sa fie corespunzătoare, pcntru a nu sc rupc cchilibrul raportului juridic dintre parți.

Mai face referire instanța si la jurisprudcnța Curtii Europcnc a Drcpturilor Omului care a stabilit că drepturile de asigurări socialc cuvcnitc în baza contribuțiilor dc asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în scnsul art. I din Protocolul nr. I al Convcnțici pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fiłndamcntalc, ratificată dc statul român prin Legea nr.30/1994. De exemplu, cstc dc menționat Decizia din 7 fcbruaric 2012 cu privirc la Ccrcrca nr. 45.312/1 1 introdusa de Ana Maria Frimu împotriva Romanici si altc 4 ccrcri, prin care Curtea, deși a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. I la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru pcrsoanclc carc au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale „40.Curtea amintește că dacă art. I din Protocolul nr. 1 garanta plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au plătit contribuții la o casă de asigurări, acesta nu ar putea fi interpretat ca dând dreptul la o pensie de o valoare determinată".

În egală măsură, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuțiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocația de urgență (pentru care reclamantul plătise contribuția specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale-Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.

In concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și recalculare/revizuire a pensiilor îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și recalcularea/revizuirea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat.

Instanța reține că potrivit art. 1(1) din Decretul nr.389/1972 „unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat”

Prin Legea nr.49/1992 alineatul 1 al articolului 1 din Decretul nr.389/1972 s-a

modificat în sensul ca: ”Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel: - 35% asupra cîștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă;- 30% asupra cîștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă; - 25% asupra cîștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați, - "5% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decît salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vîrstă, handicapaților și a copiilor."

OUG nr.2/1999 a modificat la rândul său conținutul art. I din Decret nr.3S9/1972 in sensul că „Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția pentru asigurările sociale de stat se stabilește diferențiat, astfel: 40% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa I de muncă;- 35% asupra câștigului brut realizat de salariații încadrați în grupa a II-a de muncă; - 30% asupra câștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați încadrați în grupa a III-a de muncă; - 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai puțin decât salariul minim brut pe țară, în cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru îngrijirea persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap și a copiilor.'

Din reglementările mai sus enunțate reiese că în perioada anterioară datei de 01.04.2001 CAS se datora la câștigul/salariul brut.

Față de aceste prevederi imperative ale legii, instanța reține că premisa trebuie să o reprezinte prezumtia de respectare a dispozitiilor legale, iar nu cea de nerespectare a acestora. Ca urmare, dacă s-a făcut proba că aceste venituri s-au plătit solicitantului stabilirii sau recalculării pensiei, trebuie considerat, până la proba contrară, că angajatorul de Ia momentul respectiv și-a respectat și obligațiile de plată a contribuțiilor legale corespunzătoare, în măsura în care, potrivit dispozițiilor legale în vigoare la momentul respectiv, aceste contribuții erau datorate. Abia proba contrară, fie în sensul nedatorării acestor contribuții, potrivit legislației momentului, fie în sensul nerespectării acestor obligații, deși consacrate legal, va putea duce la răsturnarea acestei prezumții.

Or, în speță emitentul adeverinfei a confirmat că aceste venituri au fost efectiv încasate de către reclamant, și că a achitat CAS pentru perioada menfionată, astfel că se prezumă că aceste contribuții datorate s-au plătit de către angajator, cu consecința recunoașterii dreptului la pensie astfel generat.

Proba contrară este în sarcina pârâtei, or aceasta nu a produs un minim de dovezi in susținerea neachitării contribuției și nici nu a declanșat vreo procedură în anularea adeverinței sau înscrierii în fals în ceea ce privește mențiunea achitării CAS conform legii.

Prin urmare, pârâta trebuia, în considerarea adeverinței eliberată de fostul angajator, să respecte și să aplice principiul contributivității și să includă în calculul drepturilor toate veniturile pentru care, în condițiile legii, s-au reținut contribuțiile de asigurări sociale. Conform art. 107 alin.3 din Legea 263/2010 dreptul de pensie poate fi recalculat prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, iar potrivit aliniatului 5 al aceluiași articol sumele rezultate în urrna aplicării prevederilor alin. (3) și (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, însă, în speță reclamantului i se cuvine dreptul recalculat de la data de 26.08.2023, față de data nașterii dreptului de pensie pentru limită de vârstă

In consecință, pentru considerentele ce preced, va admite cererea, va anula decizia nr...../24.08.2023 și va obliga pârâta să emită o decizie prin care să stabilească, începând cu data de 26.08.2023, dreptul de pensie pentru limită de vârstă al reclamantului, cu valorificarea și a veniturilor suplimentare reprezentând „prime, ore suplimentare, adaos” evidențiate în adeverința nr..../22.08.2023 emisă de AEROTEH SA.

Cum prin nevalorificarea acestor venituri s-a stabilit și determinat un cuantum al pensiei mai mic decât cel cuvenit, având în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit, ținând cont de faptul că prin plata unei pensii cu o valoare mai mică decât cea cuvenită, ca urmare nevalorificării adeverinței, în patrimoniul reclamantului s-a cauzat un prejudiciu constând în diferența dintre pensia cuvenită și cea efectiv încasată, de faptul că recalcularea drepturilor produce efecte retroactive, va obliga pârâta să plătească acestuia, începând cu data de 26.08.2023, diferențele dintre pensia stabilită conform prezentei hotărâri și pensia efectiv încasată.

Conform art.453 Cod procedură cuvilă, va obliga pârâta să plătească reclamantului suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea Formulată de reclamantul ......și cu domiciliul procesual ales la C.A. Bogdan Palade în București, Șoseaua București Ploiești, nr. 15, et. 2, sector l, Clădirea Iridex în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - CUI 13601150, cu sediul în București, str. Calea Vitan, nr. 6, sector 3.

Anulează decizia nr....../24.08.2023.

Obligă pârâta să emită o decizie prin care să stabilească, începând cu data de 26.08.2023, dreptul de pensie pentru limită de vârstă al reclamantului, cu valorificarea și a veniturilor suplimentare reprezentând „prime, ore suplimentare, adaos” evidențiate în adeverința nr..../22.08.2023 emisă de AEROTEH SA.

Obligă pârâta să plătească reclamantului, începând cu data de 26.08.2023, diferențele dintre pensia stabilită conform prezentei hotărâri și pensia efectiv încasată.

Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul București — Secția a VIII-a.

Pronunțată astăzi 26.03.2024, cu punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.