Pensie de intretinere in natura jurisprudenta

E posibil ca un tata, dupa divort, sa plateasca pensia de intretinere in natura o parte si restul in bani?

Raspunsul il veti regasi intr-o hotarare definitiva a Tribunalului Bucuresti pronuntata in anul 2021:

Tribunalul Bucuresti

Decizia civila nr.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, tribunalul reține următoarele:

În ceea ce privește obligația de întreținere, articolul 499 din codul civil reglementează faptul că tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională. Dacă minorul are un venit propriu care nu este îndestulător, părinții au obligația de a-i asigura condițiile necesare pentru creșterea, educarea și pregătirea sa profesională. In caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă.

Art. 527 alin. I Cod civil stabilește că poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloace pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace, alin. 2 al aceluiași articol prevăzând că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile si bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligații ale sale.

Potrivit art. 529 cod civil întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii și o jumătate pentru 3 sau mai mulți copii.

Conform art. 530 cod civil obligația de întreținere se execută în natură, prin asigurarea celor necesare traiului și, după caz, a cheltuielilor pentru educare, învățătură și pregătire profesională. Dacă obligația de întreținere nu se execută de bunăvoie, în natură, instanța de tutelă dispune executarea ei prin plata unei pensii de întreținere, stabilită în bani. Pensia de întreținere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținere.

La rândul său, art. 531 alin. I cod civil prevede că dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere. Având în vedere aceste dispoziții, instanța reține că, în materia pensiei de întreținere, fie că s-a stabilit pe cale principală, fie pe cale accesorie, hotărârea pronunțată are caracter provizoriu, în sensul că își păstrează valabilitatea numai câtă vreme rămân neschimbate împrejurările de fapt avute în vedere la data pronunțării sale.

În cauză se constată că din căsătoria părților a rezultat minorul ...., născut la data de....2017. În urma divorțului părților, minorul a rămas în grija mamei, iar în favoarea tatălui s-a stabilit un program de legături personale cu minorul prin luarea copilului și la domiciliul său. Tatăl respectă programul de vizită cu minorul, însă dorește să se implice cât mai activ în creșterea și educarea copilului său și să petreacă cât mai mult timp cu acesta, o dovadă în acest sens, rezultată din cercetarea efectuată de instanța de fond, fiind aceea că a achitat apelantei - reclamantei sume chiar mai mari decât suma de 200 lei stabilită de părți prin convenția încheiată în anul 2018.

Se mai constată că, așa cum reține chiar instanța de fond - fără a face însă, nici un comentariu asupra actului respectiv, veniturile intimatului — pârât rezultă din adeverința depusă la dosarul de fond, acesta obținând un venit net lunar de aproximativ 4000 lei, deci mai mare decât cel obținut la data încheierii convenției dintre părți din anul 2017.

În ceea ce privește nevoile minorului, instanța apreciază că și acestea s-au majorat în raport cu momentul despărțirii părților, cu ocazia înaintării acestuia în vârstă. Astfel, pe lângă nevoile uzuale (constând în hrană, îmbrăcăminte, locuință), minorul a ajuns să fie elev, având nevoie de susținere financiară pentru a-și continua și finaliza studiile. De asemenea, pregătirea extrașcolară prin urmarea de lecții suplimentare necesară de altfel pentru o dezvoltare sănătoasă, armonioasă și în concordanță cu cerințele actuale ale societății, este nu numai necesară dar și benefică pentru creșterea și educarea minorului și necesită cheltuieli suplimentare, spre exemplu prin procurarea de manuale auxiliare. Totodată, alimentația specifică vârstei presupune costuri suplimentare, minorul aflându-se într-o continuă creștere.

Având în vedere cele ce preced, instanța apreciază că stabilirea pensiei de întreținere în cuantum de 1000 lei este nu numai necesară dar și benefică pentru întreținerea minorului, aceasta putând să beneficieze de veniturile tatălui așa cum se prezintă ele lunar.

Insă în cazul particular din prezenta cauză, instanța apreciază că suma de 200 lei ce urmează a fi prestată în natură cu titlu de contribuție la creșterea, educarea, învățătura și pregătirea profesională a copilului de către tată reprezintă un minim necesar pe care intimatul urmează să îl presteze, acesta având posibilitatea neîngrădită de instanță/lege de a aloca mai mult din veniturile și/sau resursele sale copilului său pentru o dezvoltare cât mai armonioasă și pregătirea educațională și profesională a acestuia.

Această prestație în natură a tatălui poate conduce și la întărirea relațiilor de afecțiune, de interacțiune mai strânsă între tată și fiu, dar și de conștientizare a părintelui față de nevoile și necesitățile copilului său și de apreciere a minorului față de participarea și a tatălui sau la întreținerea lui, așa cum bine a reținut și instanța de fond.

In ceea ce privește neînțelegerile cu privire la această pensie de 200 lei prestată de tată în natură pentru minor, acestea nu ar trebui să apară între părți, deoarece intimatul — pârât este liber să gestioneze el însuși în ce modalitate va contribui la creșterea, îngrijirea și educarea în natură cu această sumă de 200 lei, fără intervenția mamei, așa cum și apelanta — pârâtă acordă întreținere minorului tot în natură, fără ca intimatul să poată să urmărească personal sau prin intermediul unei executări silite în ce constă efectiv această întreținere din partea mamei, atâta timp cât întreținerea acordată în natură de către oricare dintre părinți nu dăunează minorului.

Apelanta — reclamantă are posibilitatea să îl urmărească silit pe intimatul — pârât doar cu privire la pensia de 800 lei sau la cota de 1/4 din salariul minim pe economie în caz de neplată de bunăvoie, pentru că intimatul este obligat să plătească mamei în folosul minorului numai aceste sume cu titlu de întreținere, această obligație decurgând din faptul că minorul se află mai mult în grija apelantei. Acest cuantum al pensiei de întreținere pe care intimatul este obligat să îl plătească apelantei in folosul minorului, se consideră a fi suficient raportat la veniturile părintelui nerezident, având în vedere că tatăl își dorește să participe activ la creșterea, îngrijirea și educarea minorului, inclusiv cu o întreținere prestată în natură.

În rest, apelanta trebuie să conștientizeze că prestația în natură a tatălui cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea minorului nu poate fi decât în beneficiul acestuia din urmă pentru că poate să întărească relațiile dintre tată și fiu și chiar dintre părinți în ceea ce privește buna gestionare a îngrijirii copilului. Astfel, în ceea ce privește problemele de sănătate ale copilului, mama ar putea să i le aducă la cunoștința tatălui încă de la data apariției și să conlucreze cu el pentru o însănătoșire cât mai grabnică, nu să îl anunțe pe tată că minorul are nevoie de medicamente după ce aceasta le-a și cumpărat, punându-l astfel în dificultate cu privire la obținerea de resurse financiare într-un timp relativ scurt. Sănătatea copilului este prioritară, fiind vitală pentru existența lui, motiv pentru care ambii părinți au obligația nu numai financiară dar și morală, de a colabora în vederea luării tuturor măsurilor necesare, pentru ca minorul să fie sănătos și să trăiască și să se dezvolte într-un mediu propice.

Pe cale de consecință, față de considerentele expuse, având în vedre că în urma neînțelegerilor dintre părți, prin sentința civilă nr..../....2021 a Judecătoriei Sectorului ....București a fost stabilită o pensie de întreținere în mod corespunzător, în funcție de vârsta copilului, de nevoile de creștere, îngrijire și educare ale acestuia și de venitul intimatului — pârât, în temeiul art. 480 alin I cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul formulat de apelanta - reclamantă ca nefondat și va păstra hotărârea atacată.

În temeiul art. 453 alin. I C.proc.civ. potrivit cărora „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", tribunalul a obligat-o pe apelanta — reclamantă la plata către intimatul - pârât a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu apărător ales, în raport de modalitatea de soluționare a cererii de apel, aceasta fiind respinsă.

Văzând și dispozițiile art. 483 alin. 2 rap. la art. 94 pct. I lit. a cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, DECIDE:

Respinge apelul privind pe apelanta .... domiciliată în București, ....în contradictoriu cu intimatul ...., ca nefondat.

Obligă pe apelanta — reclamantă către intimatul — pârât la plata sumei de 1300 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi,..... 10 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.