Rezolutiune contract de intretinere

Intrebare:

Am incheiat un contract de intretinere, prin care mi-am asumat obligatia sa o ingrijesc persoana in cauza, sa-i achizitionez medicamente etc....insa, comportamentul ei s-a schimbat. Ce pot face?

Raspuns:

Sentinta civila nr...

Analizând materialul probator administrat în cauză, retine următoarele:

În fapt, la data de ....2020 între reclamanta-pârâtă, în calitate de creditor al obligației de întreținere și beneficiar al dreptului de uzufruct viager și pârâții-reclamanți, în calitate de debitori ai obligației de întreținere, s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr.... de notar public ..., din cadrul SPN .... (f. 11-14).

Prin contractul încheiat, reclamanta-pârâtă a transmis pârâților-reclamanți nuda proprietate asupra imobilului situat în mun. București, str. ..... Sector 3, compus din teren în suprafață de 181 mp identificat cu număr cadastral ....și construcțiile edificate pe acesta — Cl — locuință cu o suprafață construită la sol și desfășurată de 58 mp, C2 — anexă cu o suprafață construită la sol și desfășurată de 6 mp și C3 — anexă cu o suprafață construită la sol și desfășurată de IO mp, în schimbul asumării de către pârâții-reclamanți a obligației de întreținere în favoarea reclamantei-pârâte pe toată durata vieții acesteia.

Reclamanta-pârâtă și-a rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului anterior descris, iar conform art. 3.I din contract, obligația de întreținere asumată constă în asigurarea hranei, a îmbrăcămintei și încălțămintei, precum și a menajului, pe toată durata vieții creditorului obligației. Obligația de întreținere include îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală, precum și cheltuielile ocazionate de înmormântarea întreținutului, cu mențiunea că cerința asigurării unei locuințe corespunzătoare este îndeplinită prin faptul că întreținutul și-a rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

I. Cererea principală

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta-pârâtă solicită instanței rezoluțiunea contractului de întreținere anterior menționat pentru neîndeplinirea de către pârâții-reclamanți a obligației de prestare a întreținerii.

În drept, potrivit art. 1549 alin. (1) Cod civil dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.

Potrivit art. 2263 alin. (3) Cod civil, în cazul în care rezoluțiunea contractului de întreținere întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu pronunțată decât de instanță, dispozițiile art. 1552 nefiind aplicabile.

Rezoluțiunea este sancțiunea care intervine în cazul neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic, constând în desființarea retroactivă a acestuia acesteia și repunerea fiind următoarele:părților în situația avută anterior încheierii contractului, condițiile pentru intervenirea

a. una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin;

b. neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;

c. debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere, în condițiile prevăzute de lege;

Noțiunea de întreținere include multiple prestații, acestea fiind detaliate în cuprinsul contractului de întreținere și pentru a se reține lipsa oricărei culpe a pârâților-reclamanți în îndeplinirea obligațiilor asumate este necesar a se dovedi că aceștia și-au îndeplinit toate obligațiile contractuale, ținându-se cont și de faptul că datorită caracterului alimentar al obligații de întreținere, temenele de executare (zi cu zi) au caracter esențial.

Totodată, executarea numai în parte a obligațiilor asumate poate conduce la rezoluțiunea contractului în cazul în care prestațiile neexecutate au un caracter esențial.

În ceea ce privește prima condiție, instanța reține că probatoriul administrat în cauză a relevat îndeplinirea către pârâții-reclamanți a obligațiilor asumate.

Astfel, în ceea ce privește vizitarea reclamantei-pârâte și interesul acordat de către pârâțiireclamanți cu privire la starea acesteia, inclusiv de sănătate, instanța reține că din declarația martorului .... (f. 83) a reieși că pârâții-reclamanți veneau zilnic să o viziteze pe reclamantă, au mers cu aceasta la medic, iar când avea probleme de sănătate a fost îngrijită de către pârâții-reclamanți.

Acest aspect a fost confirmat chiar și de către reclamanta-pârâtă în cadrul răspunsului la interogatoriu (întrebările nr. 4, 5, 6,) unde a arătat că pârâții-reclamanți au dus-o la medic, ocazie cu care au plătit toate consultațiile, inclusiv la medicul de familie, la Spitalul Sf. Pantelimon și Spitalul Victor Babeș, răspunsuri care confirmă afirmațiile pârâților din cuprinsul întâmpinării unde au arătat că s-au preocupat în mod constant de îngrijirea stării de sănătate a reclamantei-pârâte.

In ceea ce privește afirmația martorei în sensul că ar fi împrumutat-o în câteva ocazii pe reclamanta-pârâtă cu bani pentru medicamente, instanța consideră că aceasta nu este de natură a pune sub semnul îndoielii îndeplinirea de către reclamanții-pârâți a acestei obligații în condițiile în care nu au fost administrate probe în sensul că reclamanta ar fi solicitat pârâților anumite medicamente, iar aceștia din urmă ar fi refuzat să i le procure.

În plus, față de data încheierii contractului de întreținere (30.10.2020), martorul nu a precizat dacă respectivele împrumuturi au avut loc înainte sau după 30.10.2020.

In ceea ce privește procurarea hranei, deși nu au fost depuse la dosar documente care să releve achiziționarea unor astfel de produse (fiind nerezonabil să se pretindă unei persoane care nu se așteaptă să fie dată în judecată să păstreze toate bonurile fiscale eliberate de magazinele alimentare), același martor .... a arătat că pârâții-reclamanți îi asigurau reclamantei-pârâte alimentele. În același sens a fost și declarația martorului .... care a relatat că în perioada în care a efectuat lucrări de renovare la imobil, părțile serveau masa împreună.

S-a susținut de către reclamanta-pârâtă că debitorii întreținerii nu i-ar fi asigurat hrană echilibrată și specifică afecțiunii sale medicale, însă nu există la dosar dovezi din care să reiasă că aceasta ar fi indicat ce are voie să mănânce, pentru a i se găti și care sunt restricțiile alimentare de care aceștia trebuie să țină cont la pregătirea hranei. Totodată, afirmațiile în sensul că i se aduceau alimente alterate nu au fost dovedite.

În ceea ce privește comportamentul pârâților-reclamanți față de reclamanta-pârâtă, instanța reține că noțiunea de întreținere include multiple prestații, iar executarea corespunzătoare a obligației de întreținere implică, pe lângă o prestație materială, și o componentă psihologică care presupune îndatorirea debitorilor întreținerii de a se preocupa să asigure creditorului o atmosferă caldă și un trai liniștit însă susținerile reclamantei-pârâte în sensul că pârâții-reclamanți se purtau urât cu ea nu sunt confirmate de probele administrate.

Mai mult, din cuprinsul înregistrării video depuse la fila 60 reiese că reclamanta-pârâtă era cea care, în anumite ocazii, avea un comportament care nu îi făcea cinste, chiar cei doi martori sub influența băuturilor alcoolice, când comunicarea cu aceasta a devenit deosebit de dificilă ales din cauza reproșurilor pe care aceasta le aducea pârâților-reclamanți, reproșuri fără legătură obligațiile pe care aceștia din urłnă și le-au asumat față de creditoare și culminând cu gesturi de violență verbală și fizică în prezența fiului minor al pârâților.

În aceste condiții, față de comportamentul reclamantei-pârâte față de pârâții-reclamanta instanța apreciază că neexecutarea de la începutul anului 2021 și până la data sesizării instanței a obligațiilor asumate prin contractul de întreținere nu este imputabilă pârâților-reclamanți, ci reclamantei-pârâte, astfel că cererea principală va fi respinsă ca neîntemeiată, neputând fi dispusă rezoluțiunea contractului din culpa debitorilor întreținerii.

II. Cererea reconvențională

Pe calea cererii reconvenționale pârâții-reclamanți au solicitat instanței să dispună rezoluțiunea contractului din culpa exclusivă a reclamantei-pârâte și obligarea acesteia la restituirea prestațiilor de întreținere executate, a contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului și a plusului de valoare adus imobilului care a făcut obiectul contractului de întreținere, sumele fiind defalcate la termenul din 15.11.2022.

În drept, potrivit art. 2263 alin. (2) Cod civil, atunci când comportamentul celeilalte părți face imposibilă executarea contractului în condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezolutiunea.

Doctrina juridică a statuat sintagma bunele moravuri vizează acele conduite, comportamente, reacții, relații socio-umane calificate ca fiind pozitive de morala societății chemată să sancționeze conduita culpabilă a uneia dintre părți. Instanța apreciază că modalitatea în care reclamanta-pârâtă se adresează pârâților-reclamanți, fiind violentă fizic și verbal cu aceștia, conturează un comportament care nu permite executarea obligației de întreținere în condiții normale, colaborarea și cooperarea dintre părți în viitor fiind în mod evident imposibilă.

Prin urmare, instanța va admite cererea reconvențională cu privire la acest aspect și va dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. .....2020 de notar public .... din cadrul SPN ''....”, din culpa exclusivă a reclamantei-pârâte.

Referitor la cererea de repunere a părților în situația anterioară, potrivit art. 2263 alin. (5) Cod civil, în cazul în care rezoluțiunea se pronunță pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul în culpă nu poate obține restituirea prestațiilor de întreținere deja executate.

Interpretarea per a contrario a dispozițiilor alin. (5) conduce la concluzia că dacă rezoluțiunea se pronunță din culpa creditorului întreținerii, atunci debitorul întreținerii poate solicita și obține restituirea prestațiilor de întreținere deja executate.

Totodată, cu privire la prestații de altă natură decât cele de întreținere, dispozițiile art. 2263 alin. (5) Cod civil nu reglementează nicio excepție de la regula restituirii, fiind aplicabile dispozițiile generale cuprinse la art. 1554 alin. (l) Cod civil potrivit cu care contractul desființat prin rezoluțiune se consideră că nu a fost niciodată încheiat. Dacă prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este ținută, în acest caz, să restituie celeilalte părți prestațiile primite.

În ceea ce privește suma de 25.000 lei reprezentând contravaloarea întreținerii prestate, instanța reține că pentru restituirea acesteia nu este suficient ca instanța să rețină că pârâțiireclamanți și-au îndeplinit obligațiile asumate (aspect reținut în considerentele sentinței), fiind necesar, suplimentar, ca creanța solicitată cu acest titlu să aibă caracter lichid.

Or, la dosar nu au fost depuse înscrisuri din care să rezulte cu exactitate sumele achitate de către pârâții-reclamanți în contul întreținerii prestate reclamantei-pârâte, astfel că suma solicitată cu acest titlu va fi respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește chitanțele atașate la filele 36, 42-49, acestea dovedesc plăți efectuate anterior încheierii contractului, astfel că nu pot fi încadrate în noțiunea de întreținere prestată/plăți efectuate în cursul derulării contractului.

Cu privire la contravaloarea materialelor utilizate pentru renovarea imobilului care a facut obiectul contractului de întreținere, instanța reține că expertul desemnat în cauză a identificat îmbunătățirile efectuate de pârâții-reclamanți la imobilul descris în acțiune, pe care îl dobândise inițial prin contractul de întreținere, respectiv: zona dormitor — instalații electrice, sobă combustibil solid, zugrăveli cu retuș cheltuieli, tâmplărie PVC ușă și fereastră, pardoseală parchet; zona încăperilor anexe gospodărești — pardoseală gresie, placaje pereți, tâmplărie PVC ușă și fereastră, zidărie de cărămidă sau înlocuitori, șarpantă și învelitoare, tencuieli, zugrăveli, instalație chiuvetă bucătărie, instalație chiuvetă baie, instalație completă duș, racorduri apă și canal la bucătărie, baie și duș, canal săpat la 1,0 m cu conducte.

Aceste lucrări au fost evaluate de expert la suma de 37.551,69 lei, din care pârâții-reclamanți au solicitat suma de 20.210 lei, conform precizărilor de la termenul din 15.1 1.2022, iar față de probele administrate în cauză, instanța reține că aceste lucrări au fost necesare pentru imobil, văzând starea improprie locuirii în condiții normale în care acesta se afla la momentul încheierii contractului de întreținere.

Conform alt. 583 alin. (l) Cod civil „proprietarul imobilului dobândește dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia, plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există".

În aceste condiții, având în vedere că urmare a rezoluțiunii contractului de întreținere imobilul se întoarce în proprietatea reclamantei-pârâte, aceasta trebuie să îi despăgubească pe pârâții reclamanți cu contravaloarea lucrărilor necesare efectuate la imobil, pentru a se evita îmbogățirea fără justă cauză a acesteia.

Cu toate acestea, instanța nu va acorda pârâților-reclamanți toată suma solicitată cu acest titlu (20.210 lei) având în vedere că potrivit afirmațiilor reclamantei-pârâte, recunoscute de pârâtul-reclamant ..., după ce au apărut neînțelegeri între părți, pârâtul-reclamant a luat o parte din bunuri, ceea ce înseamnă că unele bunuri identificate de expert la fața locului au fost înlocuite de reclamanta-pârâtă.

În concret, reclamanta-pârâtă a probat achiziționarea unor bunuri în valoare totală de 467,32 lei (805,15 lei — obiect sanitare, 307,18 lei — hotă + accesorii — f. 143, 354,99 lei obiecte baie — f. 148) cu care va fi diminuată suma de 20.210 lei, astfel că reclamanta pârâtă datorează 18.742,68 lei reprezentând contravaloarea materialelor utilizate pentru renovarea imobilului.

Referitor la susținerilor reclamantei-pârâte în sensul că unele materiale utilizate la realizarea lucrărilor îi aparțineau, se reține că la termenul de judecată din 23.02.2022 (încheiere f. 86) s-a solicitat de către parte ca expertul să ia în considerare materialele care se aflau deja în curtea pârâtei. Instanța a respins această solicitare, reținând că atâta timp cât reclamanta nu propune proba cu expertiza în dovedirea altor aspecte decât cele pe care le propun pârâții-reclamanți, aceasta nu poate propune obiective.

În aceste condiții, instanța reține că deși martorul ... a arătat că reclamanta-pârâtă avea materiale de construcții strânse în decursul timpului, cele mai multe primite de la vecini, câtă vreme nu s-a propus de către reclamantă proba cu expertiza pentru a dovedi că aceste materiale au fost efectiv utilizate în renovarea imobilului, instanța nu poate avea în vedere aceste apărări.

În legătură cu sporul de valoare evaluat la suma de 96.000 lei, instanța reține că valoarea imobilului care a făcut obiectul contractului de întreținere a crescut datorită îmbunătățirilor efectuate de pârâții-reclamanți în perioada în care aceștia dețineau nuda proprietate și din moment ce imobilului s-a reîntors în patrimoniul reclamantei-pârâte ca efect al rezoluțiunii actului translativ de proprietate, aceasta trebuie să plătească pârâților-reclamanți sporul de valoare adus imobilului.

Față de aceste considerente, instanța va obliga reclamanta-pârâtă să plătească pârâțilorreclamanți suma de 18.742,68 lei reprezentând contravaloarea materialelor utilizate pentru renovarea imobilului și suma de 96.000 lei reprezentând sporul de valoare, urmând a respinge în rest cererea reconvențională ca neîntemeiată.

III. Cheltuielile de judecată

Potrivit art. 453 Cpc, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, reclamanta-pârâtă fiind cea care a căzut în pretenții atât în ceea ce privește cererea principală cât și cea reconvențională, aceasta va fi obligată să plătească pârâților-reclamanți suma de 10.939,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (5.040 lei — factura seria B nr.../09.09.2021 achitată cu chitanța......

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea principală formulată de reclamanta-pârâtă .... cu domiciliul in București, str. ......Sector 3 în contradictoriu cu pârâții-reclamanți ......... ambii cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Palade Bogdan în București, Soseaua București-Ploiești nr. 15, et. 2, sector l, Clădirea Iridex, persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură fiind av. Palade Bogdan, ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea reconvențională astfel cum a fost precizată.

Dispune rezoluțiunea contractului de întreținere autentificat sub nr. ....2020 de notar public ....din culpa exclusivă a reclamantei-pârâte.

Obligă reclamanta-pârâtă să plătească pârâților-reclamanți suma de 18.742,68 lei reprezentând contravaloarea materialelor utilizate pentru renovarea imobilului și suma de 96.000 lei reprezentând sporul de valoare.

Respinge în rest cererea reconvențională ca neîntemeiată.

Obligă reclamanta-pârâtă să plătească pârâților-reclamanți suma de 10.939,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (5.040 lei), taxă judiciară de timbru aferentă cererii reconvenționale, stabilită prin raportare la pretențiile admise (3.399,85 lei) și onorariu de expert (2.500 lei)

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 București sub sancțiunea nulității.

Pronunțată astăzi, .....2022, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței