Greseala care iti poate afecta copilul intr-un divort. O vad zilnic in Bucuresti

Majoritatea oamenilor cred ca intr-un divort problema este celalalt sot.

In realitate, problema incepe mult mai devreme.

Incepe in momentul in care alegi gresit avocatul.

Si de acolo, totul se duce intr-o directie pe care nu o mai poti controla.

Dupa peste 16 ani de practica in Bucuresti, am vazut acelasi tipar repetandu-se.

Oamenii intra intr-un divort convinsi ca lucrurile sunt simple.
Cred ca „se vor intelege”.
Cred ca adevarul este suficient.

Dar in realitate, divortul nu este doar despre adevar.
Este despre strategie.

Unde incepe, de fapt, problema?

Cele mai multe cazuri nu se complica in instanta.
Se complica inainte.

In momentul in care:

• alegi un avocat doar pentru ca este mai ieftin
• alegi pe cineva care iti spune doar ce vrei sa auzi
• intri in conflict fara o strategie clara

De acolo, fiecare pas gresit se aduna.

Cand apare copilul, lucrurile se schimba complet?

In dosarele de custodie copil, nu conteaza cine are dreptate „in general”.

Conteaza:

• stabilitatea
• comportamentul real
• modul in care copilul este protejat de conflict

Am vazut parinti care au pierdut nu pentru ca nu isi iubeau copilul.
Ci pentru ca au gestionat gresit situatia de la inceput.

Divortul nu este doar un proces:

Este o perioada in care orice decizie conteaza.

Uneori, o alegere gresita la inceput inseamna:

• luni sau ani de procese
• tensiune continua
• afectarea relatiei cu copilul

Si, cel mai grav, pierderea controlului asupra situatiei.

Ce ar trebui sa faci diferit?

Inainte sa incepi un divort:

• intelege exact riscurile
• nu lua decizii emotionale
• cauta un avocat care vede dincolo de acte

Pentru ca, in final, nu conteaza doar cum incepe procesul.
Conteaza cum se termina.

Concluzie:

Unele decizii nu se vad imediat.
Dar efectele lor se simt ani de zile.

Când copilul refuză să meargă la un părinte: ce face instanța și ce greșesc adulții?

Introducere:

Am întâlnit cazuri în care copilul refuza pur și simplu să plece cu unul dintre părinți.
Nu din răsfăț. Nu din capriciu.

Ci pentru că acolo nu se simțea în siguranță emoțional.

În astfel de situații, părinții tind să transforme totul într-o luptă de drepturi.
„Este copilul meu.”
„Am program stabilit de instanță.”

Dar realitatea juridică este mult mai nuanțată.

Ce se întâmplă, în practică?

În majoritatea cazurilor, scenariul este același:

• copilul refuză programul de vizită;
• unul dintre părinți insistă asupra executării acestuia;
• conflictul escaladează, uneori în prezența copilului;
• situația ajunge din nou în fața instanței.

Pentru instanță, nu contează doar existența unui program stabilit anterior.
Contează dacă acel program mai corespunde interesului real al copilului.

Ce analizează instanța?

Potrivit legislației aplicabile, în special Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul central este interesul superior al copilului.

În acest context, instanța va analiza:

• Opinia copilului, în funcție de vârstă și grad de maturitate;
• Ancheta psihosocială, realizată de autoritățile competente;
• Eventuale evaluări psihologice;
• Comportamentul părinților, nu doar declarațiile acestora;
• Contextul familial real, dincolo de susținerile din dosar.

Refuzul copilului nu este ignorat.
Dar nici nu este acceptat automat.

Instanța caută cauza acestui refuz.

Greșelile frecvente ale părinților:

În practică, anumite comportamente apar constant și afectează decisiv soluția:

1. Forțarea copilului

Obligarea copilului să respecte programul, în ciuda refuzului evident, poate genera traume și poate influența negativ aprecierea instanței.

2. Transformarea copilului în „martor”

Copilul este pus să aleagă, să explice, să justifice. Această presiune emoțională este profund dăunătoare.

3. Ignorarea cauzei reale

Refuzul copilului este tratat ca o problemă de disciplină, nu ca un semnal.
În realitate, acesta poate indica o ruptură emoțională, o teamă sau o lipsă de atașament.

4. Convingerea că „dreptul” prevalează automat

Mulți părinți cred că simpla existență a unui program stabilit de instanță este suficientă.
În realitate, acel program poate fi modificat dacă nu mai servește interesului copilului.

Instanța nu sancționează doar faptele.
Sancționează și atitudinea.

Ce contează cu adevărat?

Dincolo de argumente juridice, instanța urmărește:

• stabilitatea emoțională a copilului;
• relația reală dintre copil și fiecare părinte;
• capacitatea fiecărui părinte de a asigura un mediu sigur și echilibrat;
• comportamentul constant, nu declarațiile punctuale.

În multe cazuri, ceea ce nu este spus explicit în instanță cântărește mai mult decât orice argument formal.

Concluzie:

Un copil nu refuză fără motiv. Iar în instanță, ceea ce nu se spune… poate deveni esențial.

Divorț fără acordul soțului – când instanța îl poate pronunța oricum?

Divorț fără acordul ambilor soți – când spune instanța „DA” chiar și fără înțelegere

Mulți oameni cred că divorțul este posibil doar dacă ambii soți sunt de acord.

Realitatea din instanță este însă cu totul alta.

Există numeroase situații în care judecătorul poate dispune desfacerea căsătoriei chiar și fără un acord comun, fără probe complicate și, uneori, fără a analiza culpa niciunuia dintre soți.

Iar un caz recent confirmă exact acest lucru.

Caz real: divorț admis fără stabilirea culpei

Într-un dosar soluționat de Judecătoria Sectorului 5 București, instanța a dispus:

• desfacerea căsătoriei
• fără analizarea culpei
• fără copii minori
• fără opoziție reală din partea pârâtului

Un aspect extrem de important:
instanța a aplicat legea spaniolă, deoarece soții aveau reședința în Spania.

Ce înseamnă asta, concret?

Potrivit legislației spaniole:

👉 nu este necesară dovedirea culpei
👉 nu este necesar un motiv grav de divorț
👉 este suficientă voința unuia dintre soți
👉 trebuie doar să fi trecut un anumit interval de timp de la căsătorie

Instanța a reținut că:

• au trecut peste 6 ani de la căsătorie
• soții locuiau separat
• nu existau copii
• nu mai exista o relație efectivă

👉 Concluzia: căsătoria era iremediabil destrămată

Divorț fără acord – este posibil și în România?

Da. Și aici este partea care interesează cel mai mult publicul.

În dreptul român, divorțul poate fi pronunțat:

1. Din culpă (art. 373 lit. b Cod civil)

Dacă se dovedește că relația este grav afectată.

2. Pentru separare în fapt

Dacă soții nu mai locuiesc împreună o perioadă îndelungată.

3. Prin acord (varianta cea mai simplă)

👉 Important:
Chiar dacă unul dintre soți refuză divorțul, instanța NU este blocată.

Dacă rezultă că relația nu mai poate continua, divorțul va fi admis.

Ce contează cu adevărat într-un proces de divorț?

Din practică, nu contează atât de mult „cine are dreptate”, cât:

• dacă relația mai există în realitate
• dacă soții mai conviețuiesc
• dacă există șanse reale de reconciliere

👉 Instanța nu „salvează căsnicii”.
👉 Instanța constată dacă ele mai există sau nu.

Numele după divorț – ce se întâmplă?

În cazul analizat, instanța a dispus:

👉 revenirea la numele anterior căsătoriei

De ce?

Pentru că:

• nu exista acordul celuilalt soț
• nu au fost invocate motive temeinice pentru păstrarea numelui

👉 Aici este o greșeală frecventă:
mulți cred că pot păstra automat numele.

Nu este chiar așa.

Ce învață, de fapt, oamenii din astfel de cazuri?

1. Nu ai nevoie de acordul celuilalt pentru a divorța
2. Nu trebuie mereu să dovedești culpa
3. Instanța analizează realitatea, nu aparențele
4. Legislația aplicabilă poate schimba complet rezultatul

Concluzie:

Dacă o relație nu mai funcționează în mod real, instanța va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la aceeași concluzie:

👉 căsătoria trebuie desfăcută.

Indiferent dacă unul dintre soți este de acord sau nu.

Ce probe contează cu adevărat într-un divorț? Adevărul pe care nimeni nu ți-l spune:

Ce probe contează cu adevărat într-un divorț?

Majoritatea oamenilor intră într-un divorț convinși că adevărul este de partea lor.
Dar în instanță, adevărul nu este suficient.

Fără probe, chiar și cele mai evidente situații pot fi greu de demonstrat.

Ce NU îți spune nimeni despre probele în divorț?

Nu toate probele au aceeași valoare.
Unele pot înclina procesul.
Altele pot fi ignorate complet.

Contează ce poți dovedi. Nu doar ce susții.

De ce sunt probele esențiale într-un divorț?

Instanța nu decide pe bază de emoții sau percepții.
Judecătorul analizează strict probele din dosar.

Asta înseamnă că:

• nu este suficient să afirmi o situație
• trebuie să o dovedești în mod concret

Instanța decide în funcție de probe, nu de convingeri.

Cele mai importante probe într-un divorț:

1. Înregistrările audio sau video

În multe situații, acestea pot avea un impact major.

Dacă ești parte din conversație, înregistrarea poate fi legală și utilizată ca probă.
Poate demonstra:

• comportament agresiv
• amenințări
• limbaj abuziv

Important: nu orice înregistrare este automat acceptată.
Instanța decide dacă o admite sau nu.

2. Mesajele (WhatsApp, SMS, email)

Sunt printre cele mai frecvente și utile probe.

Pot evidenția:

• conflicte repetate
• recunoașteri
• comportamente nepotrivite

Este esențial ca mesajele să fie prezentate complet, nu selectiv sau scoase din context.

3. Martorii

Martorii pot confirma anumite situații de fapt:

• conflicte între soți
• comportamente observate

Totuși: nu au aceeași forță ca probele directe, cum sunt înregistrările sau înscrisurile.

4. Actele și documentele

Acestea sunt esențiale mai ales în aspectele financiare și în cauzele cu minori.

Exemple:

• documente medicale
• dovezi de venit
• acte privind cheltuielile

Sunt decisive în:

• stabilirea pensiei de întreținere
• evaluarea situației materiale a părinților

5. Ancheta socială

În dosarele cu minori, această probă are un rol foarte important.

Autoritățile analizează:

• condițiile de locuit
• mediul în care crește copilul
• implicarea fiecărui părinte

Rezultatul poate influența semnificativ decizia instanței.

Ce faci dacă NU ai dovezi?

Este una dintre cele mai frecvente situații.

Mulți oameni știu ce se întâmplă, dar nu pot dovedi.
Asta nu înseamnă că nu există soluții.

Se pot utiliza:

• probe indirecte
• martori
• înscrisuri solicitate în cadrul procesului

Strategia juridică face diferența în astfel de cazuri.

Greșeala majoră pe care o fac mulți

Așteaptă prea mult.

Nu păstrează dovezile.
Șterg mesaje.
Ignoră situații relevante.

Iar în momentul în care ajung în instanță…
nu mai au cu ce să își susțină poziția.

Concluzie:

În divorț, nu câștigă cel care are dreptate.
Câștigă cel care poate dovedi.

Diferența nu o face doar legea.
O face strategia.

Ce ar trebui să faci înainte de a începe un divorț

Înainte de orice demers, este important să înțelegi:

• ce probe ai deja
• ce probe mai pot fi obținute
• cum pot fi folosite corect

Unele greșeli făcute la început nu mai pot fi corectate ulterior.

Avocat Palade Bogdan are o experiență de peste 16 ani în domeniul juridic, gestionând numeroase dosare de divorț, inclusiv situații complexe care au implicat administrarea și valorificarea probelor în instanță.

De-a lungul timpului, abordarea sa a fost orientată nu doar către susținerea în fața instanței, ci și către identificarea celei mai eficiente strategii pentru fiecare client, în funcție de particularitățile fiecărui caz.

În materia divorțului, diferența nu o face doar legea, ci modul în care aceasta este aplicată și susținută prin probe.

Pentru o analiză clară a situației tale și pentru a înțelege ce probe te pot ajuta în mod real, este recomandat să apelezi la consultanță juridică înainte de a face pași care pot influența decisiv rezultatul procesului.

Legea femicidului in Romania: ce se schimba concret si de ce este un moment istoric?

In 2026, Romania face un pas major in lupta impotriva violentei asupra femeilor prin adoptarea legii femicidului. Pentru prima data, acest tip de infractiune este recunoscut explicit in legislatie, ceea ce schimba radical modul in care autoritatile trateaza astfel de cazuri.

Aceasta modificare nu este doar simbolica, ci vine cu efecte juridice concrete si pedepse mult mai dure pentru agresori.

Ce este femicidul si de ce era nevoie de o lege separata?

Femicidul reprezinta uciderea unei femei pe criterii de gen sau in contextul unei relatii de control, violenta sau dominare.

Pana acum, astfel de fapte erau incadrate generic la omor, fara a se tine cont de contextul specific al violentei de gen.

Noua lege recunoaste oficial aceasta realitate: faptul ca, in foarte multe cazuri, crimele impotriva femeilor sunt rezultatul unor abuzuri repetate, ignorate sau tratate superficial de autoritati.

Potrivit datelor recente, zeci de femei sunt ucise anual in Romania, multe dintre ele de catre parteneri sau fosti parteneri.

Ce prevede concret legea femicidului?

Noua lege aduce modificari importante in dreptul penal si in modul de interventie al statului:

• definirea legala a femicidului
• incadrarea faptei similar omorului calificat
• pedepse cu inchisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar detentie pe viata
• introducerea unor circumstante agravante atunci cand exista violenta de gen sau control asupra victimei
• sanctionarea mai dura a incalcarii ordinelor de protectie
• posibilitatea declansarii actiunii penale din oficiu, fara plangere prealabila
• protectie extinsa pentru copiii victimelor

In plus, legea introduce obligatii pentru institutii precum Politia, Ministerul Justitiei sau Ministerul Educatiei, care trebuie sa implementeze masuri de prevenire si monitorizare a fenomenului.

De ce aceasta lege vine tarziu?

Adoptarea legii nu a fost intamplatoare. Ea a venit pe fondul unor cazuri extrem de mediatizate si a unei presiuni publice masive.

Proteste, petitii si reactii puternice din societate au aratat o problema reala: violenta impotriva femeilor nu este un caz izolat, ci un fenomen sistemic.

In lipsa unei recunoasteri legale clare, multe semnale de alarma au fost ignorate pana cand a fost prea tarziu.

Ce impact real va avea legea?

Aceasta lege are trei efecte majore:

1. Recunoastere juridica     – statul admite oficial existenta violentei de gen ca fenomen distinct
2. Descurajare – pedepse mai dure pentru agresori
3. Preventie – mecanisme de identificare timpurie a riscului

Totodata, anchetele penale nu vor mai depinde de vointa victimei, ceea ce este esential in cazurile in care aceasta este intimidata sau dependenta de agresor.

Este aceasta lege suficienta?

Desi reprezinta un pas important, legea nu este o solutie completa.

Problema reala ramane aplicarea ei efectiva.

Fara interventie rapida din partea politiei, fara ordine de protectie respectate si fara o reactie ferma a autoritatilor, orice lege risca sa ramana doar pe hartie.

Concluzie:

Legea femicidului marcheaza o schimbare majora in legislatia din Romania si aduce tara mai aproape de standardele europene in materie de protectie a victimelor.

Este, fara indoiala, un moment istoric.

Dar adevaratul test abia incepe: aplicarea legii in viata reala.

Pentru detalii si asistenta juridica in astfel de cazuri, avocat Bogdan Palade poate oferi indrumare adaptata fiecarei situatii.

Ce probe sunt admise in divort?: inregistrari audio, mesaje WhatsApp si dovezi care pot face diferenta?

In procesele de divort, una dintre cele mai frecvente intrebari este:
ce probe pot fi folosite pentru a demonstra comportamentul partenerului?

De multe ori, adevarul nu este suficient.
In instanta, conteaza ceea ce poti dovedi.

Ce probe sunt admise in divort?

In practica, cele mai frecvente probe utilizate in procesele de divort sunt:

• mesaje (WhatsApp, SMS, e-mail)
• inregistrari audio
• fotografii
• martori
• inscrisuri diverse

Acestea pot fi esentiale pentru a demonstra aspecte precum infidelitatea, comportamentul abuziv sau conflictele repetate.

Sunt legale inregistrarile audio?

Exista o confuzie frecventa: multi oameni cred ca este ilegal sa inregistrezi o conversatie fara acordul celeilalte persoane.

Realitatea juridica este mai nuantata.

Daca esti parte din conversatie, inregistrarea poate fi folosita ca proba in instanta.

Acest aspect este extrem de important, mai ales in situatiile in care nu exista alti martori sau dovezi directe.

Cand pot aparea probleme?

Chiar daca inregistrarile pot fi folosite, exista si limite:

• daca inregistrarea este obtinuta intr-un mod abuziv
• daca incalca grav viata privata
• daca este difuzata public (de exemplu, pe retele sociale)

In astfel de cazuri, instanta poate aprecia ca proba nu este admisibila.

Mesajele WhatsApp – o proba frecventa in divort

Mesajele scrise sunt unele dintre cele mai utilizate probe in practica.

Conversatiile pot demonstra:

• conflicte repetate
• limbaj agresiv
• amenintari
• recunoasterea unor fapte (inclusiv infidelitate)

Este important ca acestea sa fie pastrate in forma lor originala si prezentate corect in instanta.

Greseala pe care o fac multi oameni

Una dintre cele mai frecvente greseli este lipsa probelor.

Multi ajung in instanta fara:

• mesaje salvate
• dovezi ale comportamentului
• martori

In lipsa acestora, chiar si situatiile evidente pot fi greu de demonstrat.

Concluzie:

Intr-un proces de divort, diferenta nu o face doar ceea ce s-a intamplat, ci ceea ce poti dovedi.

Nu orice proba este interzisa, dar modul in care este obtinuta si folosita este esential.

De aceea, este important ca strategia probatorie sa fie gandita din timp.

Autor: Bogdan Palade este avocat in cadrul Baroului Bucuresti, cu o experienta profesionala de peste 16 ani. Practica sa vizeaza, in principal, dreptul familiei, cu accent pe cauze privind divortul, violenta domestica si masurile de protectie a victimelor.

Site:https://avocatbogdanpalade.ro

Când cauți „top 10 avocați București”, probabil vrei un răspuns simplu:
👉 cine e cel mai bun avocat?

Realitatea este însă diferită.

În București există mii de avocați, dar foarte puțini sunt potriviți pentru problema ta specifică.

Acest articol NU este un top plătit.
Este un ghid real, bazat pe criterii concrete + exemple din practică.

🏆 Top 10 avocați București – clasificare reală

🥇 1. Avocați specializați în litigii civile și executări silite

Aceasta este una dintre cele mai importante categorii în București.

👉 Aici se remarcă avocații care:

-contestă executări silite

-opresc popriri

-recuperează creanțe

📌 În practică, experiența în astfel de dosare face diferența între pierdere și câștig.

➡️ Vezi și:https://blog.avocatbogdanpalade.ro/avocati-buni-bucuresti/

🥈 2. Avocați în dreptul familiei

Divorț, custodie, pensie alimentară.

👉 Aici contează:

-strategia

-echilibrul emoțional

-capacitatea de negociere

🥉 3. Avocați pentru ordine de protecție și violență domestică

👉 Cazuri urgente, unde:

-reacția rapidă este esențială

-experiența procedurală contează enorm

4. Avocați de business:

Pentru firme:

-contracte

-recuperări creanțe

-consultanță juridică

5. Avocați penal

👉 Aici nu există loc de greșeli.

6. Avocați în malpraxis medical

👉 Cazuri complexe, cu expertize.

7. Avocați imobiliare

👉 Foarte căutați în București.

8. Contencios administrativ

👉 ANAF, instituții publice.

9. Dreptul muncii

👉 Concedieri, conflicte.

10. Avocați activi online (noua generație)

👉 Cei care:

-explică clar

-sunt vizibili

-răspund rapid

💡 Aceștia sunt din ce în ce mai căutați.

🔎 Ce diferențiază cu adevărat un avocat bun în București

Din practică, clienții aleg cel mai des avocații care:

-explică simplu situații complicate

-spun direct șansele reale

-oferă strategie, nu doar teorie

-comunică rapid

👉 De aceea, avocații care combină experiența juridică cu prezența online (articole, explicații, cazuri reale) sunt cei mai apreciați.

📌 Un exemplu de astfel de abordare poate fi analizat aici:
👉 https://avocatbogdanpalade.ro/

❗ GREȘELI CARE TE COSTĂ?

-alegi avocatul cel mai ieftin

-alegi după reclamă

-alegi fără consultație reală

Dacă ai o problemă juridică în București:

👉 nu căuta „cel mai bun avocat”
👉 caută avocatul potrivit pentru cazul tău

Poți începe cu o consultanță aici:
👉 https://avocatbogdanpalade.ro/

Sentinta penala nr...

Judecatoria....

Analizând cererea de redeschidere a procesului penal, instanța reține următoarele:Prin Sentința penală nr...../2024, pronunțată de Judecătoria ......... în dosarul nr. ......s-a dispus:

,,În baza art. 396 alin. I și 2 C. proc. pen. condamnă pe inculpatul .......... la urmatoarele pedepse:

I.pentru comiterea infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale, prev. și ped. de art. 48 alin. I C.pen. rap. la art. 320 alin. I C.pen., la pedeapsa de 9 luni închisoare în regim de detentie;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute deart. 66 alin. I lit. a, b Cod penal pe o durată de 1 an în condițiile prevăzute de art. 68 alin. 1lit.c Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. I lit. a, b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65 alin. 3 Cod penal.

2. pentru comiterea infracțiunii de uz de fals, prev. și ped. de art. 323 teza I C.pen.la pedeapsa de 9 luni închisoare în regim de detentie;

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute deart. 66 alin. I lit. a, b Cod penal pe o durată de I an în condițiile prevăzute de art.68 alin.1lit. c Cod penal.

Aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 65alin.3 Cod penal.

3. pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul

fără permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 alin. I C.pen., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 38 alin. 1 C.pen. rap. la art. 39 alin. I lit. b C.pen.,contopeste pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa ceamai grea, de 1 an și 6 luni închisoare, la care se va adăuga o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite prin prezenta hotărâre și anume 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul săexecute pedeapsa finală de 2 ani închisoare în regim de detentie.

Aplica inculpatului, pe lângă pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară ainterzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. I lit. a, b Cod penal pe o durat de 2 ani în condițiile prevăzute de art. 68 alin. I lit. c Cod penal.

Dispune desfiinfarea în totalitate a permisului de conducere fals, pe care sunt reprezentate însemnele Republicii Cehe, având seria EE386794, eliberat la data de ......., pentru categoriile "A", "B" și "C", valabil pánă la data de....La data rămânerii definitive a prezentei sentinte, o copie de pe dispozitiv va fi comunicată către I.P.J. Vaslui-Serviciul Rutier.

În baza art. 274 alin. I C. pr. penală, obligă inculpatul la plata către stat a sumei de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare (1000 de lei avansati în cursul urmǎririi penale și 500de lei în cursul judecății).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Fată de acesta s-a emis Mandatul de executare a pedepsei nr..../2024 din ....2024.

Persoana condamnată este în prezent în stare de retinere pe teritoriul statului polonez în urma punerii în executarea Mandatului de arestare european nr. ... din ....2025 si a Cererii de dare în urmărire internațională nr.din ....2025.

La data de 10.04.2025 persoana condamnată a formulat apel, cu solicitarea de repunere în termenul de apel, la Curtea de Apel Iași, cerere care a fost respinsă ca fiind tardiv formulatǎprin decizia penalǎ nr. ..../2025 pronunțată la data de 26.06.2025, instanța de apel retinând urmãtoarele:

,,Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:

Activitatea de judecată, finalizată prin pronunțarea unei hotărâri definitive, este strict reglementată prin Codul de procedură penală, lege procesuală cu un pregnant caracter formalist, indispensabil asigurării judecării corecte și garantării egale a drepturilor procesuale.

llustrând acest formalism, pentru dinamizarea procesului penal, prin art. 268 alin.1 C.proc.pen., legiuitorul a stabilit următoarele: când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Aşadar, potrivit formalismului legii procesual penale, având caracter de garanție egalăpentru toate părțile interesate și ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activitățiiprocesuale, prin stabilirea unor termene peremptorii, vizând durata rezonabilă de soluționaredefinitivă a cauzei penale, lextul menționat a impus obligația îndeplinirii în termen a actelorde procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Ca atare, neexercitarea în termen a unui drept procesual, conform sanctiunii mentionate, duce la pierderea acestuia.

Prin art. 410 alin.I C.proc.pen., a fost stabilit un termen de 10 zile pentru atacarea cu apel a sentintelor.

Conform art. 269 alin.I C.proc.pen., la calcularea termenelor procedurale se pornestede la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel, iar potrivit alin.2 al aceluiași articol, la calculareatermenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgătermenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlineste.

Astfel, în cazul termenelor procedurale pe ore sau pe zile, durata timpului materialeste mai mare cu două unități de timp decât termenul procedural în sine.

Or, inculpatul a sesizat Curtea de Apel lași cu depășirea termenului de 10 zile prevăzutde art. 410 alin.I C.proc.pen.

Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul .....din Republica Moldova, a indicat ca adresă pentru a-i fìcomunicate actelede procedurã, .....Republica Moldova.

În faza camerei preliminare, inculpatul i s-a comunical rechizitoriul la aceastǎadresă și a semnat confirmarea de primire, aflată la fila 3 a dosarului nr. ...Judecatoria

Judecatoria.... i-a comunicat inculpatului sentința penală nr..../2024 din 15.01.2024 la adresa din ..... Republica Moldova,actele fiind restituite cu mențiunea că destinatarul este plecat.

În aceste condiții, s-a dispus comunicarea prin afișare la sediul instanței, iar hotarárea a rămas definitivă prin neapelare la 05.03.2024.

Conform art. 411 C.proc.pen., apelul declarat după expirarea termenului prevăzut delege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constaiă cǎ întârzierea afost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel a fost facută în celmult 10 zile de la incetarea acesteia.

Așadar, apelul declarat după expirarea termenului legal este considerat ca fiind formulat în termen, dacă suınt îndeplinite cumulativ următoarele două condiții: instanta care soluționează apelul reține că întârzierea s-a datorat unei cauze temeinice de impiedicare, constând într-o imposibilitate neimputabilă procurorului, persoanei vătămate, părții sau persoanei interesate de exercitare a căii de atac; apelul a fost formulat in cel mult 10 zile dela încetarea cauzei temeinice de împiedicare.

Examinând actele dosarului, prin raportare la motivele invocate de condamnat, Curtea constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile cumulative impuse de textele de lege mentionate, in sensul că persoana condamnată nu a făcut dovada că a existat o cauz temeinică de împiedicare a declarării apelului în termenul de 10 zile de la comunicarea hotarârii atacate.

Cauza temeinică de împiedicare la care se referă legiuitorul pentru a da posibilitatea partii sa exercite calea de atac a apelului, după expirarea termenului legal, dar într-operioadă de maxim 10 zile de la încetarea acesteia, exclude culpa evidentă în care aceasta seplasează prin conduita sa, fiind definită în jurisprudența instanței supreme ca echivalând cucazul fortuit, forța majoră sau orice altă împrejurare exterioară care a pus partea în situațiade a nu putea în mod obiectiv să acționeze așa cum interesele sale o cereau și în lipsa creia, ar fì acționat în conformitate cu interesele sale.

Faptul c hotărârea instanței de fond nu a fost primită de condamnat, care nu se afla la domiciliu, nu poate constitui un aspect care să justifice întârzierea declarării apelului.

Aspectele prezentate de condamnat privind lipsa din țară nu pot fi apreciate ca având natura unor cauze temeinice de împiedicare a declarării apelului în termen. Condamnatul nu a făcut dovada că a existat o împrejurare obiectivă care l-a împiedicat să se întoarcă în țară în vederea exercitării apelului, în condițiile în care avea cunostintă de procesul derulat împotriva sa, iar hotărârea instanței i-a fost comunicată la adresa indicată de el în cursul urmăririi penale. Condamnatul trebuia să depună diligențele necesare pentru a-si clarifica situația juridică anterior plecării din fară. Faptul că nu se afla la domiciliu la momentul comunicării sentinței penale nr. ....din 15.01.2024 a Judecătoriei .... nu constituie un motiv pentru a considera că sentința nu a fost legal comunicată, procedura de comunicare fiind realizată chiar la adresa indicată personal de condamnat.

Culpa condamnatului în exercitarea apelului cu nerespectarea dispozițiilor art. 410 alin.1 C.proc.pen. îndrituiește instanța de control judiciar să constate că cele două condiții de fond nu sunt îndeplinite și, prin urmare, cererea de repunere în termen va fi respinsă, canefondatǎ. În această situatie, apelul declarat de condamnat este tardiv, cererea de suspendare a executării hotărârii atacale, rămânând fără obiect.

În baza art. 275 alin.2 C.proc.pen., va obliga apelantul la plata cheltuielilor judiciareavansate de stat.".

Conformart. 466 alin.(1) C.proc.pen.,Persoana condamnată definitiv care a fost judecatǎin lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal in termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa. Potrivitalin.(2)alart.466C.proc.pen., Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, desi a avul cunoștintă de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se considera judecat in lipsā persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.

Referitor la citarea inculpatului constatăm că în conformitate cu dispozitiile art.259 alin. 9 din actualul Cod de procedură penală, conform cărora ,,dacă suspectul sau inculpatul locuiește în străinătate, citarea se face, pentru primul termen de judecată, potrivit normelor de drept international penal aplicabile în relația cu statul solicitat, în conditiile legii, iar in absența unei asemenea norme sau în cazul în care instrumentul juridic internațional aplicabilo permite, citarea se face prin scrisoare recomandată".

Conform dispozitiilor art. 197 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciar internațională în materie penală,,comunicarea actelor de procedura se efectueaza in conditiile prezentului titlu si in conformitate cu dispozitiile tratatelor internationale pertinente” ,prin acte de procedură, înțelegându-se, în principal, citațiile pentru părți, actulde inculpare, alte acte de urmărire penală, hotărârile judecătorești”.

De asemenea, conform art. 200 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala în materie penală ,,autoritățile judiciare române pot transmite direct,prin poștă, actele de procedură și hotărârile judecătorești persoanelor care se află pe teritoriulunui stat străin, dacă prin instrumentul juridic internațional aplicabil în relația cu acel stat seprevede astfel".

Având în vedere dispozițiile legale mai sus arătate, față de împrejurarea că instanța de judecată,de la Judecătoria ....., investită cu soluționarea cauzei penale nr. ....,avea cunostință de faptul că inculpatul domicilia pe teritoriul Republicii Moldova....., se impunea citarea acestuia conform normelor internaționale aplicabile în relațiile dintre România și Republica Moldova. În concret, conform art. 3 si art. 8 din Tratatul între România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, părțile contractante îsi acordă reciproc,la cerere, asistentă juridică. În problemele privind acordarea asistenței juridice, autoritățile competente ale celor două părți contractante, comunică între altele prin intermediul organelor centrale,acestea fiind pentru România, Ministerul Justiției, iar pentru Republica Moldova,Ministerul Justitiei si Procuratura Generalǎ.

Conform art. 58 și art. 60 din Tratatul între România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, asistența juridică în materie penală cuprinde printre altele înmânarea de acte judiciare, iar prevederile art. 16, art. 17 șsi art. 18 se aplic în mod corespunzător și în cauzele penale.

Dispozitiile art. 16, art. 17 si art. 18 din Tratatul invocat mai sus, vizează modul de rezolvare a cererii de asistență judiciară, înmânarea actelor si dovada de înmânare a actelor.

Astfel, relevante sunt prevederile art. 18 din Tratat, conform cărora, dovada de înmânare a actelor se întocmește în conformitate cu regulile de înmânare în vigoare pe teritoriul părpii contractante solicitate. În orice caz, aceasta trebuie să cuprindă semntura destinatarului, ștampila autorității competente si semntura persoanei împuternicite săînmâneze actul, modalitatea, locul și data înmânării. Dacă destinatarul refuză să primeasc actul, se va face mentiune despre motivele refuzului.

Relevanță prezintă și dispozițiile art. 16 alin. 4 din respectivul Tratat,conform carora dacă adresa persoanei la care se referă cererea de asistentă juridică nu este cunoscută sau dacăadresa indicată s-a dovedit a fi gresită, autoritatea competentă solicitată ia masurile corespunzătoare în scopul stabilirii adresei.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului nr. .... ale Judectoriei ...,constatăm, așa cum am detaliat mai sus, că instanța de judecată nu a respectat dispozitiile legale în materie referitoare la citarea inculpatului .....

În concret, se impunea, ca procedura de citarea a inculpatului să se realizeze conform prevederilor Legii 302/2004 și implicit, conform normelor legale din Tratatul între România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală.

În acest sens, era necesar ca Judecătoria .... să solicite citarea inculpatului .....,pe baza unei cereri de asistență juridică, prin intermediul Ministerului Justiției, cerere ce ar fi fost pusă în executare de autoritățile judiciare din Republica Moldova, prin intermediul organului central din acest stat, respectiv Ministerul Justitiei.

Citarea inculpatului ... se putea realiza, prin scrisoare recomandată, în conditii de legalitate, la domiciliul de pe teritoriul statului străin, doar în măsura în care normele legale dintre cele două state (România și Republica Moldova) permiteau o astfel de procedură.

Cu privire la respectarea termenului prev. de art. 466 alin. 1 C.proc.pen., instanta retine că nici în prezent la dosar nu există o notificare oficială că s-a desfășurat un proces penal împotriva persoanei condamnate. Câtă vreme nu există vreo dovadă a comunicării către petent a hotărârii de condamnare a acestuia, respectiv a Sentinței penală nr. .....instanța reține ca termenul procedural imperativ de decădere a petentului condamnat din dreptul de a formula cererea de redeschidere a procesului penal nu a început să curgă.

Reține instanța ca inculpatul Don Ivan a formulat:

- cerere de repunere în termen a apelului și cerere de apel la data de 10.04.2025, dup contactarea la data de 02.04.2025 a reprezentantul conventional avocat Palade Bogdan pentru a primi informații despre situația sa juridică întrucât cunoștea faptul că pe numele lui era deschis un dosar penal la parchet (în faza camerei preliminare, inculpatului i s-a comunicat rechizitoriul la această adresă din Republica Moldova și a semnat confirmarea de primire, aflata la fila 3 a dosarului nr. .....) , iar acesta,în urma verificarii portalului instanței de judecată, i-a adus la cunoștință faptul că a fost deja condamnat prin Sentința penală nr. ... din 15.01.2024 la o pedeapsă principală de 2 ani în regim de detentie.

- cerere de redeschidere a procesului penal a fost formulată la data de 16.04.2025.

Retine instanta urmatoarele:

1.Judecatoria .... i-a comunicat inculpatului incheierea finala de iesire de pe camera preliminara din 07.10.2022 prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire la adresa din .... Republica Moldova, actele fiind restituite cu mentiunea că destinatarul este plecat (filele 7-10 din dosarul nr..... al Judecatoriei ...), in aceste condiții, s-a dispus comunicarea prin afisare la sediul instantei la data de 14.11.2022, iar hotărârea a rămas definitivă prin necontestare la 18.11.2022.

2. Pentru primul termen de judecata, inculpatul a fost citat tot prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire (filele 4-5 din dosarul nr. ....),si nu potrivit normelor de drept internațional aplicabile în relatia cu Republica Moldova, respecliv potrivit prevederilor Legii nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică înmaterie civilă și penală, semnat la Chisinău la 6 iulie 1996, asa cum prevad inclusiv dispozițiile art. 259 alin. 9 din actualul Cod dle procedură penală, conform cărora ,dacă suspectul sau inculpatul locuieste în strainătate, citarea se face, pentru primul termen de judecat, potrivit normelor de drept international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat, in conditiile legii.

3. Conformart. 466 alin. (2), este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentintei decondamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.

Cu privire la comunicarea, potrivit legii, a sentintei de condamnare, constată instanța că legea aplicabilă pentru comunicarea sentinței de condamnare, în prezenta cauză, este reprezentată de norma specială, și anume normele de drept internațional aplicabile în relația cu Republica Moldova, respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 177 din 4noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996, coroborate cu dispozitiile art. 197 din Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internatională în materie penala care prevad urmatoarele: ,,comunicarea actelor de procedură se efectueazǎ inconditiile prezentului titlu si în conformitate cu dispozițiile tratatelor internationale pertinente”, prin acte de procedură, înțelegându-se, în principal, citațiile pentru părți, actul de inculpare, alte acte de urmărire penală, hotărârile judecătoreşti'

4. Constată instanța că judecătorul cauzei nr. ...., dup pronuntarea Sentintei penale nr. ....din 15.01.2024. a pus rezoluția ,,Se va comunica hotărârea conform Tratatului cu Republica Moldova", la data de 15.01.2024 (fila 1 dosar nr.....) dar, conform raspunsului la cererea de asistență judiciară adresată Ministerului de Justitie din Republica Moldova de catre Ministerul de Justitie din Republica România la solicitarea Judecătoriei Huși s-a primit răspunsul urmator (filele 67-68 dosar nr. ....):

,,Instanța de judecată a stabilit imposibilitatea înmânării actelor; nu s-a putut asigura prezența persoanei solicitate, deoarece conform adeverinței poștale a avizului de receptie acitației din data de 07.03.2024 și 10.04.2024, s-a întors cu mențiunea ,,plecat”.

5.Astfel, cu toate că termenul de exercitare a apelului a început sa curgă, cum bine a retinut instanța de apel în decizia penală nr. ...... pronunțată la data de 26.06.2025 de Curtea de Apel lași, de la comunicarea prin afișare la sediul instanței, iar hotărârea a ramas definitivă prin neapelare la 05.03.2024, nu același lucru se poate reține și în ceea ce privește începerea curgerii termenul procedural imperativ de o lună a petentului condamnat din dreptul de a formula cererea de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa pesoanei condamnate, prevazut la art. 466 alin. (1)Cod procedură penală, asa cum amplu instanța a analizat.

Prin urmare, cererea de redeschidere a procesului penal în cazuI judecarii în lipsa pesoanei condamnate a fost formulat în termen.

Prin practica sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că statele au obligația de a depune diligente rezonabile pentru a verifica, în cazul absentei acuzatului, motivul acestei absențe, putând exista o violare a articolului 6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, crezând că acesta a fugit, fără a verifica accastă ipotez (cauza Colozza si Rubinat contra Italiei)

Astfel,Curtea Europeană a considerat că în lipsa unei citații oficiale, care să fi ajuns la cunoștința acuzatului, nu se poate considera că acesta a consimțit implicit să lipsească de la propriul proces.

În condițiile în care reclamantul nu poate obtine redeschiderea procedurii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat prin practica sa frecventă că acesta a fost condamnat în urma unei proceduri inechitabile, întrucât, în materie penală, prezenta la propriul proces este un element esențial al apărării.

În acest sens, prin hotărârea R. R. contra Italiei, Curtea Europeană a constatat c,,autoritățile judiciare din Italia au tras concluzia renunțării reclamantului de a nu seprezenta la proces din simplul fapt că acesta și-a stabilit domiciliul în altă țară. Nimic nu aprobat însă faptul că reclamantul ar fi cunoscut de procesul intentat contra sa, nefiindniciodată notificat oficial în acest sens. De aceea, Curtea a constatat că reclamantul nu arenunțat niciodată, într-o manieră lipsită de echivoc, la dreptul său. Astfel, Curtea a amintitcă o persoană condamnată, despre care nu se poate afirmna că ar fì renunțat de o manierăunivocă la dreptul său de a fì prezent la propriul proces, are dreptul la redeschidereaprocedurii".

De asemenea, Curtea Europeană, prin hotărârea Somogyi contra Italiei, a retinut cǎ,,nu este suficientă realizarea procedurii de citare, dacă citația nu ajunge direct la cunoștințacelui acuzat".

Situatiile invocate mai sus, în special cele din ultimele două hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt cvasiidentice cu situatia inculpatului ....

În concret:

- nu a fost legal citat (prin intermediul autorităților judiciare asa cum impune Tratatul între România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală),

- există dovezi certe că citațiile comunicate prin scrisoare recomandată nu au ajuns la cunoștința să în condițiile în care factorul poștal din Republica Moldova a consemnat în mod expres că destinatarul este plecat, iar însusi continutul corespondenței a fost returnat,cu mențiunea factorului poștal"plecaI" pe tot parcursul procesului penal în faza de judecată,la Judecatoria ....

- iar afișarea unor citații la sediul instanței și la sediul organului de urmărire penală nu acoper viciul de procedur.Pentru a se putea reține respectarea prevederilor art. 6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului,Curtea Europeană a arătat că este absolut necesar ca actul prin care reclamantul renunță la dreptul de a fi prezent la proces să fie unul echivoc, iar ,,simpla tăcere a inculpatului nu poate fi interpretată ca o renunțare a acestuia la dreptul său” (cauza Hermi contra Italiei).

Pentru respectarea drepturilor reglementate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Europeană a reținut că elementele fundamentale ale dreptului la un proces echitabil și implicit la apărare sunt date de dreptul acuzatului de a fi audiat de instanța de judecată, dreptul de putea interoga martorii, dreptul de a fi confruntat cu martorii acuzării, dreptul de a propune și de a fi administrate probatorii în favoarea sa, iar încălcările acestor garanții rezultate din lipsa inculpatului de la propriul proces nu pot fi acoperite de prezența unui avocat al acestuia, indiferent dacă este numit sau ales (cauza Hermí contra Italici).

În acelasi sens, curtea Europeană a reținut în cauza Cooke contra Austriei că ,,prezența inculpatului la propriul proces este necesara si pentru aprecierea cuantumului pedepsei,întrucât, accasta se face si în baza personalităgii sale, iar judecatorul trebuie sa aiba posibilitatea să îl vadă astfel că, este insuficient faptul că acesta a fost reprezentat de avocat ales sau numit din oficiu”.

În consecință, prin practica sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că prezența inculpatului la propriul proces este unul din elementele esentiale ale echității procedurilor. Statele pot judeca persoane în lipsă, doar în măsura în care ele renunt fără echivoc, după ce au fost legal citate, la dreptul lor de afi prezente la propriul proces.

Curtea Europeană a mai reținut că, de principiu, nu se opune judecării în lípsă a unei persoane, cu condiția ca statul să fi depus eforturi rezonabile pentru a-l găsi pe reclamant și a-l cita conform procedurii (cauza Colozza și Rubinat contra Italiei, cauza T. contra Italiei).Curtea a arătat că înțelege prin eforturi rezonabile o notificare personal,oficialā și într-un termen rezonabil cu privire la desfasurarea procedurilor (cauaza Stamoulakatos contra Greciei,cauza Godi contra Italie).

Mai mult,Curtea Europeană a reținut că procedura penală desfășurata împotriva reclamantului care nu a știut de existența procesului și nu a putut  fi prezent personal, a fost o procedură desfăsurată cu vicierea prevederilor art. 6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului, iar privarea inculpatului a putut fi considerată licită până la momentul respingerii cererii de rejudecare,(întrucât era deținut în baza unei condamnări dispusă de o instantā de judecat),dar a devenit ilicită după refuzul instanței de a redeschide procedura (cauza Stoichkov contra Bulgariei).

În acelasi sens este si Minuta Curtii de Apel lasi privind problemele de drept interpretate și aplicate neunitar. în materie penală și pentru cauze cu minori, în trimestrele III-IV/2023 din 24 noiembrie 2023, cuprivire la Citarea inculpaților care locuiesc în Republica Moldova chestiune ridicată de Tribunalul Vaslui, redam textual:

,,Materia: drept procesual penal

Subcategoria:citarea

Obiect Ecris:

Act normativ incident: art. 259 alin. 9 din Codul de procedură penală; Tratatul dintre

România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penalǎ

Cuvânt cheie: citarea inculpaților care locuiesc în Republica Moldova

2.1.Prezentarea problemei juridice:

Problema de drept ce a generat disculii este cea a modului de citare a inculpațilorcare locuiese in Republica Moldova. La nivelul Secției penale a Tribunalului Vaslui, s-auconturat două opinii cu privire la problema de drept în discuție.

a) Într-o primă opinie, s-a reținut că citarea se face, pentru primul termen dejudecată, potrivit normelor de drept internațional aplicabile în relația cu Republica Moldova.respectiv potrivit prevederilor Legii nr. 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificareaTratatului dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă șipenală, semnat la Chișinău la 6 iulie 1996.

Astfel, conform prevederilor art. 58-60 raportat la art. 16.17 si 18 din acest tratat citarea se va face printr-o cerere de asistență judiciară, ce va avea drept obiect înmânareacitafiei, care va fi comunicată autorității competente din Republica MAoldova prin intermediulorganelor centrale, adică prin intermediul Ministerului Justifiei din Romania si aMinisterului Justifiei din Republica Moldova, așa cum statuează prevederile art. 8 din Legiinr 177 din 4 noiembrie 1997 pentru ratificarea Tratatulu dintre România și RepublicaMoldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, semnat la Chișinǎu la 6 iulie1996.

b) În a doua opinie, cu largă aplicabilitatea practică, s-a reținut că pentru primultermen de judecată, inculpații care locuiesc în Republica Moldova, se citeazǔ pentru primultermen de judecată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.2.2. Opinia judecătorilor de la Secția penală si pentru cauze cu minori de la Curtea deApel lasi:

Opinia unanimă a judecătorilor care au participat la ședința de învățământ încadrul căreias-adezbătut această problemiă a fost în sensul că procedura se va realiza, înprincipal,conform Tratatului dintre România și Republica Moldova privind asistențajuridică înmateriecivilă și penală, iar în subsidiar, prin toate mijloacele care permitinformarea inculpatului reglementate de art. 257 Cod procedură penală.

Se recomandă efectuarea de demersuri în vederea objinerii datelor de contactactualizate prin emiterea unei solicitări adresate Centrului Comun de Contact Galati, dar șiprin emiterea unei adrese organului competent potrivit art. 17 din Legea nr. 76/03.04.2023pentru introducerea unei semnalǎri în sensul art. 34 din Regulamentul (UE) 2018/1862 alParlamentului European și al Consiliului.”.

A fortiori,autoritatea competanta din Republica Federală Germania, în caz concret Procuratura Generală Berlin, a refuzat punerea în executare a Mandatului de arestare europeannr. ..., indicând, ca motiv al refuzului, tocmai condamnarea în lipsă a numitului .....

,,Îmi pare rău că nu pot da curs cererii dumneavoastră de extrădare. Însă, întrucât persoana urmărită a fost condamnată în lipsă, extrădarea sa în România în scopul executării pedepsei nu poate fi aprobatǎ.

Persoana urmărită nu a fost în niciun moment în arest în vederea extrădării.”.

Fată de cele de mai sus, considerăm că în speță sunt îndeplinite condițiile reglementate de art. 466 alin. 1 și 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

În baza art. 469 alin. 3 C.pr.pen. admite cererea de redeschidere a procesului penal formulată de inculpatul .....,cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Palade Bogdan, cu sediul în Mun.Bucuresti,,.... privind Sentința penală nr. ..../2024, pronunțată de Judectoria .....

În baza art.469 alin.7 C.proc.pen., constată desființatăde drept Sentința penală nr.../2024 pronuntată de Judecatoria Husi la data de 15.01.2024 în dosarul nr. ....,rămasă definitivă prin neapelare la data de 05.03.2024.

Constată desfiintată de drept încheierea pronunțată de judecătorul de camer preliminară din cadrul Judecătoriei ....i în dosarul nr.....

Dispune anularea tuturor formelor de executare emise în baza Sentintei penale nr. ... a Judecătoriei ...., inclusiv a Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.....a Mandatului de arestare european nr. .....2025 și a Cererii.de dare în urmărire internațională nr.....2025.

Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului ..., dacă nu este eținut sau arestat în altă cauză, măsură ce este executorie.

Dispune crearea dosarului asociat având ca obiect ,măsuri și exceplii dispuse de judecătorul de cameră preliminară”.

În temeiul art. 469 alin. 7 C. proc. pen. trimite dosarul în faza de camer preliminar,sens în care:

- se va crea dosar asociat nr. ....l având ca obiect masuri și exceptii dispuse de judecătorul de camer preliminara;

- se va comunica petentului rechizitoriul la sediul procesual ales, i se aduce la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un avocat, precum și faptul că în termen de 30 de zile de la comunicarea rechizitoriului poate formula cereri si exceptii cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmarire penalǎ.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat ramân în sarcina acestuia.

Executorie.

Cu drept de apel odată cu fondul în ceea ce priveste admiterea cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecarii în lipsă.

Pronuntat astăzi, 14 octombrie 2025, prin punerea hotărârii la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instantei conform art. 405 alin. 1 teza finalã C.proc.pen.