10.000 lei daune morale obtinute cand ati vecini agresivi.

10.000 lei daune morale obtinute cand ati vecini agresivi.

Răspundere civilă delictuală. Producerea unui prejudiciu moral prin acțiuni cu caracter repetat.

Este cunoscut faptul că, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată.

Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială. În cazul dedus judecatii la evaluarea despăgubirilor pentru daunele morale, în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau pentru a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei, trebuie să se ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin acţiunile repetate săvârşite de catre pârât timp de 5 ani, precum şi de toate consecinţele evenimentelor, relevate de probele administrate.

Este fără putinţă de tăgadă că reclamantul a suferit traume psihice ca urmare a comportamentului pârâtului. Cu toate acestea, se impune menţinerea unei proporţionalităţi între suferinţele provocate, care, deşi nu pot fi cuantificate, trebuie cel puţin estimate, raportat la vârsta victimei şi alte particularităţi ale acesteia, şi sarcina impusă pârâtului de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce se acordă cu titlu de daune morale.

Reclamantul a fost privat timp de 5 ani de dreptul de a se bucura în linişte de locuinţa sa, iar în prezent doreşte să se mute pentru a scăpa de pârât.

 Sentința civilă nr……, definitivă

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe în data de …………, sub nr. ……………, reclamantul PD a chemat în judecată pe pârâtul ON solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligat pârâtul la plata sumei de 6.000 lei, despăgubiri materiale şi la plata sumei de 44.000 lei, despăgubiri morale pentru prejudiciul suferit , ca urmare a lezării integrităţii fizice, lezării demnităţii, reputaţiei şi onoarei şi la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de …………, în timp ce se deplasa spre proprietatea sa din str. …………….. sector 2 , Bucureşti şi a ajuns în faţa imobilului pârâtului de la numărul 22, acesta a ieşit din curte, şi-a dat pantalonii jos, dezgolindu-şi organele genitale, (….). Ştiind că sunt montate camere video pe casă s-a oprit înainte să intre în câmpul de acţiune al acestora.

Expunerea organelor genitale în public a fost făcută în prezenţa şi a altor persoane printre care şi 2 minori cu vârsta între 6-10 ani. Camerele video, una montată pe casă şi una pe maşină, au fost cumpărate la sugestia unui poliţist.     Pârâtul l-a lovit de mai multe ori şi a încercat să-l omoare prin împuşcare, spune că este interlop şi că o să-l violeze atât pe el, cât şi pe soţie şi pe copii.

A formulat plângere penală împotriva pârâtului pentru infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri, aceasta fiind înregistrată sub nr. …..la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti , şi deşi pârâtul a recunoscut că şi-a expus organele genitale, parchetul a renunţat la urmărirea penală, reţinându-se că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

De mai bine de 5 ani, în mod continuu, pârâtul îl insultă, îi adresează injurii, calomnii- că o să meargă la puşcărie-, îl ameninţă, astfel încât este nevoit să iasă din curte doar cu maşina, chiar şi atunci când merge doar până la magazin.

În data de ………. l-a lovit cu o bucată de fier, provocându-I leziuni traumatice ce au necesitat 6-7 zile de îngrijiri medicale, în datele de ……………. l-a ameninţat cu moartea, iar în datele de ………….., l-a insultat şi jignit.

Toate aceste fapte pot fi confirmate de numitul PM. În data de ………. l-a făcut chior, în anul 2014 i-a distrus maşina pe care a lovit-o cu poarta imobilului său şi arucând cu o piatră în autoturism, prejudiciul fiind de 3.000 lei. În data de ………….., pârâtul i-a distrus luneta maşinii prin împuşcare, prejudiciul fiind de 700 lei, iar în data de …………. pârâtul a aruncat zăpada de pe casă şi terasă la el în curte.

Când a văzut că îl fotografiază i-a aruncat cu lopata în cap bucăţi mari de zăpadă cu gheaţă.

A căzut şi şi-a pierdut cunoştiinţa, atât ochelarii, cât şi aparatul foto anon fiind distruse. A fost nevoit să-şi achiziţioneze ochelari care l-au costat suma de 2.300 lei.

Consideră că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale şi solicită ca la aprecierea cuantumului daunelor morale instanţa să aibă în vedere suferinţa fizică şi psihică , vătămarea integrităţii fizice, umilinţele la care a fost supus, starea de stres şi teamă, precum şi perseverenţa pârâtului în comiterea faptelor ilicite, fapt ce denotă că acesta ignoră cudesăvârşire normele de conduită şi normele penale. În drept au fost invocate dispoziţiile art. 252, art. 1349, art. 1357 Cod Civil, C.E.D.O. şi Constituţia României.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Potrivit art. 28 Cod proc. pen. , hotărârea definitivă a instanţei penale are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei civile care judecă acţiunea civilă, cu privire la existenţa faptei şi a persoanei care a săvârşit-o, astfel încât instanţa civilă nu mai poate analiza aceste aspecte.

Deşi între părţi au existat mai multe cauze penale, se constată că niciuna dintre acestea nu a fost soluţionată în mod definitiv, motiv pentru care instanţa civilă urmează să analizeze toate condiţiile răspunderii civile delictuale.

Potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvarşit cu vinovăţie, este obligat să îl repare, iar autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoara culpă. Din prevederile legale menţionate rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiţii: (1) existenţa unui prejudiciu – prejudiciu care trebuie să fie cert, adică sigur sub aspectul existenţei sale şi al posibilităţilor de evaluare şi să nu fi fost reparat încă-, (2) existenţa unei fapte ilicite – adică orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se cauzează prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane-, (3) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, (4) existenţa vinovaţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.

Sarcina probei că sunt îndeplinite în speţă toate aceste condiţii cumulative pentru angajarea răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului, potrivit art. 249 C.pr.civ. , care dispune că “cel ce face o susţinere în cursul procesului trebuie să o dovedească”, respectiv, în cauza, această probă incumbă reclamantului.

Or, în speţă, instanţa constată că reclamantul a făcut proba ce-i revenea, a îndeplinirii tuturor condiţiilor antrenării răspunderii civile delictuale în privinţa pârâtului.

Astfel, faptele ilicite ale pârâtului, sâvârşie în perioada 2011 – 2016, constau în acţiunile de ameninţare şi lovire asupra reclamantului, distrugerea maşinii, ochelarilor de vedere, aparatului foto şi casei reclamantului, furt de materiale, precum şi numeroase injurii şi comportament indecent în faţa reclamantului, respectiv dezgolirea organelor genitale.

O parte dintre aceste fapte ilicite au fost reţinute şi de organele de anchetă penală, (ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti emisă la data de ……….. în dosarul nr. ……………, ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti emisă la data de ………… în dosarul nr. ………….., ordonanţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 Bucureşti emisă la data de ……………), dar s-a aplicat pârâtului doar o amendă administrativă.

Martorii au declarat că ei consideră că pârâtul nu are un comportament de om normal, întrucât face tot timpul scandal. L-au auzit ameninânţându-l pe reclamant că îl va viola în faţa soţiei şi copiilor, că le va viola pe soţia şi fetele reclamantului sau că îi va “măcelări” pe toţi.

L-au văzut pe pârât când l-a atacat pe reclamant cu un topor, când a aruncat cu o bucată mare de gheaţă de pe casă în capul reclamantului, acesta pierzându-şi cunoştinţa şi fiindu-i distruşi ochelarii de vedere şi aparatul foto, când i-a spart luneta maşinii, când i-a dat cu o substanţă lipicioasă pe maşină, când a arucat cu petarde în reclamant şi martor, când a tras cu un pistol cu bile în casa reclamantului, spărgând toate geamurile, când a dat pe casa reclamantului cu materii fecale.

Au precizat că pârâtul a săpat o groapă în spatele casei reclamantului şi a lăsat un furtun cu apă deschis. Din cauza acestei acţiuni, reclamantul a fost nevoit de mai multe ori să refacă tencuiala şi zugrăveala interioară, să mute mobila şi să demonteze dresingul pentru a putea îndepărta mecegaiul.

Prejudiciul produs ca urmare a acestor fapte ilicite săvârşite de catre pârât rezultă fără nici un dubiu din probele administrate, atât reclamantul , cât şi familia acestuia fiind terorizaţi de comportamentul pârâtului.

Membrii familiei au dezvoltat atacuri de panică şi nu ies din curte decât cu maşina, de frica pârâtului. Reclamantul a suferit şi prejudicii materiale, fiind nevoit să repare maşina, să inlocuiască luneta acesteia, să – şi facă alţi ochelari , să înlocuiască un aparat foto Canon, dar şi să repare casa de mai multe ori.

Este de reţinut şi că pârâtul nu a contestat nici existenţa prejudiciului, nici întinderea acestuia. Legătura cauzală dintre fapte şi prejudiciu ( atât cel material, cât şi cel moral) este evidentă.

Este cunoscut faptul că, spre deosebire de despăgubirile materiale, care se stabilesc pe bază de probe directe, despăgubirile pentru daunele morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată. Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existenţa fizică a omului, sănătatea şi integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional şi alte valori similare.

Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanţa trebuie să aibă în vedere o serie de criterii, cum ar fi: consecinţele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială.

În cazul dedus judecatii la evaluarea despăgubirilor pentru daunele morale, în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau pentru a nu tinde către o îmbogăţire fără just temei, trebuie să se ţină seama de suferinţele fizice şi morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin acţiunile repetate săvârşite de catre pârât timp de 5 ani, precum şi de toate consecinţele evenimentelor, relevate de probele administrate.

Este fără putinţă de tăgadă că reclamantul a suferit traume psihice ca urmare a comportamentului pârâtului. Cu toate acestea, se impune menţinerea unei proporţionalităţi între suferinţele provocate, care, deşi nu pot fi cuantificate, trebuie cel puţin estimate, raportat la vârsta victimei şi alte particularităţi ale acesteia, şi sarcina impusă pârâtului de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce se acordă cu titlu de daune morale.

Reclamantul a fost privat timp de 5 ani de dreptul de a se bucura în linişte de locuinţa sa, iar în prezent doreşte să se mute pentru a scăpa de pârât. Instanţa reţine că, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului ,cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanţelor particulare a cauzei, relativ la suferinţele fizice şi psihice pe care le-a suferit victima, precum şi consecinţele nefaste pe care evenimentul analizat l-a avut cu privire la viaţa particulară, astfel cum acestea sunt evidenţiate prin probele administrate.

Ca atare, în materia daunelor morale, atât jurisprudenţa naţională, cât şi hotărârile Curţii de la Strasbourg pot furniza judecătorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despăgubiri şi, respectiv, pot evidenţia limitele de apreciere a cuantumului acestora. Este adevarat că nu există criterii legale pentru determinarea daunelor morale, însă practica judiciară în materie este constantă (iar instanşa se raliază acesteia) în sensul că daunele morale nu reprezintă o reparare a prejudiciului, ci ele au rolul de a compensa respectivul prejudiciu.

Astfel, daunele morale acordate urmăresc să asigure părţii vătămate o alinare în condiţii de viaţă mai confortabile, să permită acesteia ca, la un moment dat, să poată realiza un transfer de afectivitate. Faţă de aceste criterii generale şi ţinând cont şi de caracteristicile concrete ale speţei, cuantumul daunelor morale acordate reclamantului trebuie să exprime o compensaţie a suferinţelor morale încercate, iar instanţa apreciază că un confort sporit al vieţii cu efect compensatoriu poate fi realizat prin alocarea unei sume de bani în cuantum de 10.000 lei.

Faţă de cele reţinute , avându-se în vedere prevederile art. 1381 Cod civil şi art. 1385 Cod civil , instanţa va admite, în parte, cererea formulată şi va obliga pârâtul la plata sumei de 6.000 lei, despăgubiri materiale ( pentru reparaţia maşinii, înlocuirea lunetei acesteia, înlocuirea ochelarilor de vedere , înlocuirea unui aparat foto Canon, reparaţia casei de mai multe ori) şi la plata sumei de 10.000 lei, despăgubiri morale, reprezentând prejudiciu moral cauzat reclamantului.

avocat specializat in drept civil Bucuresti, Sector 1, 2, 3, 4, 5 si 6, Giurgiu, Targoviste, Pitesti, Constanta, Cernavoda, Urziceni, Buzau, avocat recuperari daune materiale/morale