Accidente rutiere cu vatamare corporala din culpa

Vatămarea corporală din culpă în cazul accidentelor rutiere

Conform art. 196 Cod penal, constituie infrațiunea de vătămare corporală din culpă acea faptă prin care se aduc leziuni traumatice sau este afectată viața unei persoane săvârșită de o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unor substanțe psihoactive sau în desfășurarea unei activități care constituie prin ea însăși infracțiune.

În altă ordine de idei, legea incriminează această infracțiune și în cazul în care, deși prin acțiunea făptuitorului nu au fost încălcate alte reguli, fapta a dus la producerea unor consecințe grave victimei, cum ar fi:

• infirmitate,
• un prejudiciu estitic grav si permanent,
• avortul
• punerea în primejdie a vieții persoanei ori s-au produs leziuni, sau
• leziuni traumatice sa a fost afectată sănătatea unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, MAI MULT de 90 de zile de îngrijiri medicale

Având în vedere că acest tip de accidente sunt tot mai des întâlnite pe străzile din România din cauza diverselor motive pe care probabil cu toții le știm, legiuitorul român a înteles sa reglementeze o așa zisă DEZINCRIMINARE a faptelor de vătămare corporală din culpă în legătură cu care NU s-au produs consecințe ca cele indicate mai sus.

Exemplu:

• fapta unui conducător auto care, din culpă, a provocat leziuni ce au necesitat PÂNĂ LA 90 de zile de îngrijiri medicale unui pieton care a traversat strada printr-un loc permis/nepermis, atunci când conducătorul auto nu se află sub influența băuturilor alcoolice și nici nu a desfășurată o altă activitate care să constituie prin ea însăși o infracțiune (spre exemplu nu a condus autoturismul fără a avea permis de conducere) NU REPREZINTĂ INFRACȚIUNEA de vătămarea corporală din culpă.

Dacă însă leziunile pietonului vor cauza consecințele mai grave prevăzute de art. 194 alin.1 Cod penal (pe care le-am enumerat mai sus), spre exemplu, pietonul accidentat și-ar pierde o mână, atunci conducătorul auto va răspunde penal, chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile alternative prevăzute de art. 196 alin. 1 Cod penal.

În altă ordine de idei, practica judiciară a întâmpinat reale probleme în analiza acestor condiții speciale pentru reținerea infracțiunii de vătămare corporală săvârșită de un conducătorul auto care nu se află sub influența băuturilor alcoolice întrucât în Codul penal NU este prevăzută o limită a alcoolemiei.

Cum majoritatea din noi suntem conducători auto, știm probabil că o alcolemie de până la 0,40 mg/ litru alcool pur în aerul expirat este CONTRAVENȚIE și se scanționează cu amedă  şi suspendarea permisului pentru 6 luni iar atunci atunci când şoferii sunt prinşi cu o îmbibaţie de alcool egală sau peste 0,40 g/l alcool pur în aerul expirat (minimum 0,80 g/l alcool pur în sânge), fapta constituie INFRACȚIUNE şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă penală.

Întâmpinând reale probleme în interpretarea textelor de lege pentru reținerea acestei infracțiunii, din punct de vedere al alcoolemiei, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat Decizia nr. 8/2018 prin care a reglementat această scăpare legislativă, respectiv  dacă infracțiunea există fără să se țină seama de vreo limită a îmbibației alcoolice.

” În interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin.(1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art.193 alin.(2) din Codul penal (fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile – n.red.) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă NU ESTE CONDIȚIONATĂ de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice.”

Cu alte cuvinte, în cazul în care conducătorul auto a provocat leziuni traumatice unei persoane de până la 90 de zile de îngrijiri medicale dar a condus autovehiculul sub influența băuturilor alcoolice, există infractiunea de vătămare corporală din culpă indiferent de limita îmbibației alcoolului.

Închei prin a vă preciza că, deși Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat cu privire la faptul că există infracțiune indiferent de limita îmbibaţiei alcoolice, practica ne-a demonstrat faptul că valorile indicate de etilotest NU sunt întotdeauna reale iar prin CONTESTAREA procesului-verbal puteți obține o soluție favorabilă de CLASARE sau ACHITARE.

Astfel, în urma unui studiu american s-a constatat faptul că 10% dintre teste au dat rezultate pozitive, asta în condiţiile în care subiecţii NU BĂUSERĂ NIMIC. Alte 31,5 la sută dintre teste au dat eroare, pentru că vaporii de alcool ai dezinfectantului au afectat măsurătorile.

ATENȚIE! Şi apa de gură poate avea efecte negative. Medicii Institutului de Medicină Legală au anunţat că timp de aproximativ 20 de minute, alcoolul din componenţa acesteia este sesizat în aerul expirat.