Avocat divort

avocat divort

Cand se dispune custodia in comun?

Ce presupune custodia comuna?

Pensia de intretinere cat este?

Hotarare judecatoreasca divort. Practica instantelor de judecata: In speta, instanta a retinut urmatoarele:

Cu privire la capătul de cerere referitor la exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorul…… în municipiul ….., judeţul ….. şi la stabilirea locuinţei acestuia:

Relaţia de concubinaj a părţilor s-a derulat la domiciliul părinţilor pârâtului – reclamant reconvenţional din ….. Din această relaţie a rezultat copilul ….., născut în data de ….. copilului depus în probaţiune la dosar.

Părţile s-au despăţit în fapt în luna ….., când reclamanta – pârâtă reconvenţională a părăsit domiciliul comun împreună cu copilul pe fondul unui incident provocat de mama pârâtului şi s-a mutat la domiciliul părinţilor ei din municipiul….. După acest moment, cât şi după pronunţarea Sentinţei civile nr. …. din data de ….. pronunţată de Judecătoria….în Dosar nr……., reclamanta – pârâtă reconvenţională i-a permis pârâtului – reclamant reconvenţional să viziteze copilul, la domiciliul copilului din municipiul ….. şi nu a refuzat pachetele trimise de pârât copilului. A refuzat însă contactul telefonic dintre pârât şi copil din cauza vârstei copilului. Cu toate acestea, reclamanta a călătorit împreună cu copilul în cursul verii 2014 la domiciliul străbunicii minorului din …..

Din declaraţia martorului ……, cumnatul reclamantei, instanţa a reţinut că minorul avea un an şi o lună la momentul când părţile au pus capăt relaţiei lor de concubinaj, reclamanta fiind cea care a părăsit domiciliul comun pe care părţile –au avut la părinţii pârâtului din…..a mutat împreună cu copilul la domiciliul părinţilor ei din municipiului……. După acest moment, pârâtul a vizitat copilul în luna noiembrie 2014 şi de două ori în aprilie 2015, însă nu a intrat în domiciliul reclamantei, având în vedere că, fiind însoţit de părinţi, de frate şi de cumnată, reclamanta nu a fost de acord să îl primească decât pe pârât, nu şi pe rudele acestuia. Ultimele două vizite alea acestora au avut loc după pronunţarea hotărârii de ordonanţă preşedinţială, prin care a fost reglementat dereptul pârâtului de a avea legături personale cu copilul, respectiv cele din luna aprilie 2015. Pârâtul nu a dorit să intre în casă, deşi a fost invitat de reclamantă, ci a dorit să ia copilul cu el la o plimbare în oraş, lucru cu care reclamanta nu a fost de acord, din cauza programului de de hrană şi de odihnă al copilului.

După ştiinţa martorului, nu au existat situaţii în care reclamanta să îi fi interzis pârâtului să ia legătura cu copilul. Însă cu toate acestea, martorul a văzut mesajele trimimse de pârât pe telefonul mobil al reclamantei, prin care uneori pârâtul îi spunea reclamantei că îşi doreşte să vadă copilul, alteori că nu îl interesesază copilul, iar uneori o ameninţa pe rclamantă cu violenţe fizice.

Martorul mai cunoştea şi faptul că pârâtul nu a fost obligat, prin vreo hotărâre judecătorească la plata pensiei de întreţinere pe seama copilului şi că pârâtul a contribuit doar de două ori cu sume de bani la creşterea şi educarea copilului şi tot de două ori a trimis acestuia şi pachete cu haine, dulciuri, jucării, însă hainele nu se mai potiveau copilului.

Martorul a mai arătat că în perioada în care părţile locuiau la părinţii pârâtului din….-a deplasat cu copilul de mai multe ori la domiciliul părinţilor ei din municipiul ….., pentru perioade cuprinse între un sfârşit de săptămână şi o săptămână.

Din declaraţia martorului….., sora pârâtuilui, instanţa a reţuinut că, la vârsta de un an a copilului, reclamanta a părăsit domiciliul comun, pe care părţile l-au avut la domiciliul părinţilor pârâtului din…..şi s-a mutat împreună cu copilul la domiciliul părinţilor ei in muncipul ….. După acest moment pârâtul a încercat să păstreze legăturile personale cu copilul şi a trimis reclamantei pachete şi sume de bani, pe care însă reclamanta nu a dorit să le primească. A acceptat să primească aceste pachete numai după ce era sunată şi i se spunea că pachetele erau pentru copil. Pârâtul s-a întâlnit de foarte puţine ori cu copilul, având în vedere că reclamanta nu a fost de acord cu aceste întâlniri, pentru a nu-şi supăra părinţii. Martorul cunoaşte acest aspect, din spusele reclamantei.

Cu ocazia unei vizite făcute copilului, reclamanta nu i-a deschis pârâtului uşa. În acea vizită pârâtul a fost însoţit de martor, mama pârâtului şi de tatăl vitreg al martorului. Aceştia au stat timp de 3 ore în faţa casei reclamantei şi nu li s-a deschis uşa să intre înăuntru.

Nici după pronunţarea ordonanţei preşedinţiale, prin care a fost reglementat dreptul pârâtului de a păstra legăturile personale cu copilul, reclamanta nu a deschis acestuia uşa, în cadrul programului de vizită. Pârâtul era însoţit de mama lui şi de martor şi aceştia au solicitat intervenţia organelor de poliţie, astfel de incidente având loc de două ori, respectiv în luna aprilie 2015 şi tot de atâtea ori a fost solicitată şi intervenţia organelor de poliţie.

Cu respectivele ocazii au fost întocmite procese verbale şi reclamanta a spus poliţiştilor că nu doreşte să predea copilul pârâtului şi nici nu a adus copilul la poartă să îl vadă pârâtul, însă l-a invitat pe pârât să intre în casă, însă pârâtul a refuzat să facă acest lucru şi cu respectivele ocazii, pârâtul nu a văzut copilul. ….. cu ocazia vizitei de la sfârşitul anului 2014, pârâtul a intrat în casă unde s-a întâlnit cu copilul.

Din declaraţia martorului….. tatăl reclamantei, instanţa a reţinut că pârâtul a fost să vadă copilul de cinci ori şi că îşi anticipa doar parţial aceste vizite. Cu o astfel de ocazie, pârâtul nu a reuşit să se întâlnească cu copilul din cauză că nu era nimeni acasă, pârâtul neanunţându-şi vizita în prealabil. Una dintre aceste vizite a avut loc în luna noiembrie 2014, şi întrucât afară era rece, martorul l-a invitat pe pârât să intre în casă, altfel nu va putea vedea copilul, iar celelalte trei vizite s-au desfăşurat în stradă, întrucât pârâtul nu a dorit să intre în casă, deşi a fost invitat.

Martorul cunoaşte că părţile vorbesc săptămânal la telefon, şi după ce pârâtul întreabă de copil, se interesează de viaţa privată a reclamantei, însă între părţi nu au existat acte de violenţe, după separarea în fapt, acestea existând doar în perioada convieţuirii.

Cu o ocazie, pârâtul a ameninţat-o pe reclamantă că îi va lua copilul şi nu îl va mai aduce înapoi, iar cu o altă ocazie, că îi va băga în scaun cu rotile pe ea şi pe copil dacă mai lungesc mult procesul.

În luna iulie 2014, reclamanta şi copilul, însoţiţi find de părinţii ei, au făcut o vizită străbunicii reclamantei din localitatea ….. În acest timp, pârâtul, mama lui şi o vecină au mers la locuinţa martorului din municipiul …..pentru a vedea copilul, neanunţaţi. Întrucât nu le-a deschis nimeni poarta, pârâtul a sunat-o pe reclamantă, care i-a comunicat acestuia că este la …. Pârâtul, mama lui şi respectiva vecină au mers cu toţii la străbunica reclamantei din …., afirmând că vor merge acolo, indiferent dacă sunt sau nu primiţi. Reclamanta a anunţat că aceştia vor veni la ….. să vadă copilul, însă străbunica reclamantei nu i-a primit pe aceştia în casă, întrucât nu au fost invitaţi. Între părţi a izbucnit un scandal în timpul căruia părţile s-au jignit reciproc, însă pârâtul a reuşit să vadă copilul în stradă.

Şi acest martor a arătat că pârâtul trimitea copilului pachete printr-un microbuz ce efectua curse regulate şi că reclamata nu a refuzat niciodată pachetele trimise de pârât.

Din referatul de anchetă psihosocială efectuat în cauză, instanţa a reţinut că reclamanta locuieşte împreună cu copilul, în municipiul ….in locuinţa proprietatea bunicilor materni ai copilului, d-nii. ……., compusă din 3 camere şi dependinţe corespunzător mobilate şi întreţinute.

Reclamanta este absolventă de studii medii şi la data efectuării anchetei psihosociale se afla în concediul de creşterea şi îngrijirea copilului de până la doi ani, realizând o idemnizaţie lunară în cuanutm de 800 lei. În prezent reclamanta este angajată la ….., unde realizează un salariu brut în cuantum de 1.100 lei. Din punct de vedere medical prezintă o stare bună de sănătate.

Pârâtul locuieşte în….., în locuinţa proprietata bunicilor paterni ai copilului şi este compusă din 2 camere, bucătărie, baie şi anexe gospodăreşti.

Pârâtul este angajat în calitate de manipulant marfă la o firmă din …., unde realizează un venit lunar în cuantum de 700 lei.

Copilul se află în întreţinerea mamei împreună cu care locuieşte la adresa indicată mai sus şi este preşcolar.

Văzând cele de mai sus, instanţa, având în vedere interesul superior al copilului, vârsta fragedă de doi ani a copilului, solicitarea reclamantei, achiesarea pârâtului şi concluziile referatelor de anchete psihosociale efectuate în cauză, apreciază că ar fi benefic ca autoritatea părintească faţă de copilul ……, să fie exercitată de către ambii părinţi.

Prin urmare, în baza art. 397 cod civil raportat la 505 cod civil, va dispune exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi.

Cu privire la capătul de cerere referitor la stabilirea unei pensii lunare de întreţinere:

Pârâtul este tatăl copilului şi în conformitate cu dispoziţiile art.  527 cod civil datorează întreţinere acestuia.

La stabilirea cuantumului obligaţiei de întreţinere datorată de pârât, instanţa va avea în vedere veniturile nete realizate lunar de pârât în calitate de angajat al ….. şi se va ghida după dispoziţiile art. 529 alin. 1cod civil  care prevăd că întreţinerea este datorată în raport de nevoia aceluia care o cere şi de mijloacele celui ce urmează a plăti şi dispoziţiile art.529 , alin. 2 cod civil conform cărora: „când întreţinerea este datorată de părinte … ea se stabileşte până la o pătrime din câştigul său din muncă pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.”.

Prin urmare, instanţa va obliga pârâtul la plata către reclamantă a 1 din veniturile nete realizate lunar, cu titlu de pensie de întreţinere pe seama copilului, începând cu data de 12.06.2014 şi până la majoratul copilului sau alte dispoziţii.

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta ……şi în consecinţă:

Dispune exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi cu privire la copilul ….

Stabileşte locuinţa copilului la domiciliul reclamantei.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a 1/4 din veniturile nete realizate lunar, cu titlu de pensie de întreţinere pe seama copilului, începând cu data de 1….. şi până la majoratul copilului sau alte dispoziţii.