Avocat divort Bucuresti

Practica judiciara reducere pensie de intretinere copil/minor

Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

Reclamantul și pârâta au fost căsătoriți, iar din căsătoria lor a rezultat minora ……., astfel cutn rezultă din certificatul de naștere seria NW nr…….(fila 53), dar și din sentința civilă nr. …… pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București — Secția Civilă în dosarul nr. …..(filele 4-10), prin care a fost desfăcută căsătoria părților, locuința minorei fiind stabilită la domiciliul mamei.

Prin sentința civilă nr…… pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București — Secția Civilă în dosarul nr. …. (filele 4-10), reclamantul a fost obligat la plata în favoarea minorei …… a unei pensii de întreținere în cuantum de 1000 lei, potrivit acordului părților, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 05.05.2017 și până la majoratul minorei.

În prezent, reclamantul nu mai realizează venituri din muncă, astfel cum rezultă din decizia de încetare a contractului de cesiune a drepturilor de autor nr……, atașată la fila 12 din dosar, dar și din relațiile comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București, la solicitarea instanței, atașată la fila 48 din dosar.

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul solicită reducerea cuantumului pensiei de întreținere stabilită în sarcina sa, la cota de la din venitul minim pe economie.

Instanța reține că, potrivit art.531 alin.l C.civ, dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei.

Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art 499 alin.I C.civ, tatăl și mama sunt obligați în solidar să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.

Totodată, potrivit art.529 alin. I C.civ, « întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti », acest text de lege stabilind și un plafon pensiei, astfel: ‘ ‘când întreținerea este datorată de părinte, ea se stabilește până Ia o pătrime venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru 3 sau mai multi copii”.

În ceea ce priveste primul criteriu de stabilire a cuantumului pensiei de întretinere — nevoia celui care o cere, instanța va avea în vedere dispozițiile art.524 C.civ, care prevăd că are drept la întreținere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreține din muna sau din bunurile sale, dar și dispozițiile art.525 C.civ, care prevăd că minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri.

Din certificatul de naștere seria NW nr…… (fila 53), instanța reține că minora ….. are vârsta de cca 6 ani, astfel că, în mod evident, aceasta are nevoi specifice vârstei, care privesc școlarizarea în cadrul unei grădinițe sau în învățământul primar (achiziționarea de rechizite, îmbrăcăminte, instruire cultural-educativă), dar și nevoi privind întreținerea și serviciile medicale curente.

În ceea ce rive te al doilea criteriu de stabilire a cuantumului pensiei de între inere — mijloacele celui care urmează să lătească între inerea, instanța va avea în vedere dispozițiile art.527 C.civ, care prevăd că poate fi obligat la întreținere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. La stabilirea mijloacelor celui care datorează întreținerea se ține seama de veniturile și bunurile acestuia, precum și de posibilitățile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute în vedere celelalte obligații ale sale.

Din decizia de încetare a contractului de cesiune a drepturilor de autor nr……, atașată la fila 12 din dosar, dar și din relațiile comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului București, la solicitarea instanței, atașate la fila 48 din dosar, rezultă că în prezent reclamantul nu mai realizează venituri.

Instanța notează că, potrivit jurisprudenței în materie, în cazul în care debitorul obligației de întreținere nu este angajat în muncă și astfel nu realizează venituri dovedite, întreținerea se acordă în raport de cuantumul venitului minim pe economia națională, care este luat în calcul ca reper pentru stabilirea pensiei de întreținere, prezumându-se că debitorul este apt de muncă, altfel nu se explică cum își asigură el existența.

Prin urmare, procentul de   prevăzut de art.529 c.civ, ca și limită maximă a pensiei de întreținere datorată pentru un copil, urmează a fi aplicat la venitul minim pe economia națională și ar reprezenta o sumă mai mică de 1000 lei, astfel cum au convenit părțile la momentul pronunțării hotărârii de divorț.

În ceea ce privește data de la care reclamantul urmează să achite pensia de întreținere în cuantumul redus, stabilit prin prezenta hotărâre, instanța va stabili ca aceasta să fie data introducerii cererii de chemare în judecată, de la această dată prezumându-se că reclamantul s-a aflat în imposibilitate de a-și îndeplini obligația, cât timp nu a solicitat reducerea pensiei de la momentul încetării contractului de cesiune a drepturilor de autor nr. ….. și nu a probat că a fost împiedicat în vreun fel să facă acest lucru.

Față de cele ce precedă, instanța va admite cererea de chemare în judecată, va reduce pensia de întreținere, stabilită în sarcina reclamantului și și în favoarea minorei ….. și îl va obliga pe reclamant să plătească minorei ….., născută la data de ….., o pensie de întreținere în cuantum de 25% din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii (08.I I .2018) și până la majoratul minorei

În ceea ce privește cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.453 alin. I C.proc.civ, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Totodată, potrivit dispozițiilor afl.453 alin.l C.proc.civ, pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1522 alin.5 din Codul civil rămân aplicabile.

Potrivit dispozițiilor art. 1523 C.civ:

(l) Debitorul se află de drept în întârziere atunci când s-a stipulat că simpla împlinire a termenului stabilit pentru executare produce un asemenea efect.

(2) De asemenea, debitorul se află de drept în întârziere în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când:

1. obligația nu putea fi executată în mod util decât într-un anumit timp, pe care debitorul la lăsat să treacă, sau când nu a executat-o imediat, deși exista urgență;
2. prin fapta sa, debitorul a făcut imposibilă executarea în natură a obligației sau când a încălcat o obligație de a nu face;
3. debitorul și-a manifestat în mod neîndoielnic față de creditor intenția de a nu executa obligația sau când, fiind vorba de o obligație cu executare succesivă, refuză ori neglijează să își execute obligația în mod repetat;
4. nu a fost executată obligația de a plăti o sumă de bani, asumată în exercițiul activității unei întreprinderi;
5. obligația se naște din săvârșirea unei fapte ilicite extracontractuale.

• În cazurile prevăzute la alin. I și 2, dacă obligația devine scadentă după decesul debitorului, moștenitorii acestuia nu sunt în întârziere decât după trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, după caz, de la data notificării curatorului desemnat în condițiile Art. 1136.
• Cazurile în care debitorul se află de drept în întârziere trebuie dovedite de creditor. Orice declarație sau stipulație contrară se consideră nescrisă.

Din analiza pieselor probatorii ale dosarului, instanța notează că nu s-a probat de către reclamant că pârâta ar fi fost pusă în întârziere anterior introducerii cererii de chemare în judecată, iar pârâta nu se află în niciunul de cazurile în care se consideră că ar fi de drept în întârziere.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ……, cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul C.I. Bogdan Palade, în București, str. Ițcani nr. 20, et. l, ap. 4, sector 2, în contradictoriu cu pârâta ……, cu participarea

AUTORITĂȚII TUTELARE – PRIMĂRIA SECTORULUI 4 BUCUREȘTI, cu sediul în București, B-dul. Metalurgiei nr. 12-18 (Grand Arena), et. 1, sector 4, având ca obiect reducere pensie de întreținere.

Obligă reclamantul să plătească în favoarea minorei ……, o pensie de întreținere în cuantum de 25% din venitul minim pe economie, începând cu data introducerii acțiunii (08.I I .2018) și până la majoratul minorei.

Respinge cererea reclamantului privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, la Judecătoria Sectorului 4