Cand se considera abandon de familie?
Neplata pensiei de întreținere – infracțiune de abandon de familie
Prin pensie de întreținere trebuie să înțelegem acea contribuție lunară cu caracter imperativ, de ordine publică, la care parinții sau persoanele insărcinate cu creșterea si educarea minorului sunt obligați să o exercite până la împlinirea vârstei de 18 ani, iar în cazul continuării studiilor, până la împlinirea vârstei de 26 de ani.
Codul civil prevede că această întreținere se execută, de regulă, în natură atât de părintele la care a fost stabilită locuința minorului cât și din partea celuilalt părinte, iar în caz excepțional prin plata unei pensii, fie printr-o sumă fixă de bani si fie printr-un procent din venitul lunar net obținut de către părinte.
Cu toate că această întreținere este un drept la minorului, de cele mai multe ori, între părinți există o stare de tensiune considerând că de acei bani va beneficia celălalt părinte si nu minorul, aspect care duce la o adevărată luptă în fața instațelor de judecată.
Din dorința de a se răzbuna pe celălalt părinte, sau cel puțin așa ne dorim să credem, cel nerezident refuză cu rea-credință să plătească acea sumă de bani lunară sau încearcă pe orice cale să-și ascundă adevăratele venituri pentru a plăti o sumă mai mică.
Observând că acest mecanism este des întâlnit în fața instanțelor de judecată, legiuitorul român a prevăzut în art. 378 Cod Penal că săvârşeşte INFRACȚIUNEA de abandon de familie persoana care, cu REA-CREDINȚĂ, nu îşi îndeplineşte obligaţia de întreţinere prevăzută de lege sau nu plăteşte, pe o perioadă de TREI LUNI, pensia de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească.
ATENȚIE !
Termenul de trei luni se calculează de la data ultimei plăţi a pensiei de întreţinere sau de la data la care hotărârea a devenit executorie.
Astfel, aceste trei luni trebuie să fie continue iar nu cumulate cu lunile în care părintele nerezident nu a plătit pensia de întreținere. De asemenea, acesta trebuie calculat de la ultima lună plătită.
Ce înseamnă rea-credință?
În practica instanţelor de judecată s-a reţinut că reaua-credinţă a inculpatului rezultă din faptul că, deşi a realizat sau putea să realizeze venituri în perioada în care a fost obligat la plata pensiei de întreţinere, acesta nu şi-a achitat obligaţiile stabilite prin hotărâre judecătorească.
Însă, pentru tragerea la răspundere penală a parintelui neplătitor este necesar ca persoana îndreptățită la această întreținere să depună o PLÂNGERE prealabilă la organele de cercetare penală în urma căreia se va întocmi un dosar penal.
Trebuie să rețineți că organele judiciare se pot sesiza din oficiu doar pentru acele categorii de persoane care nu au capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă astfel încât, în cele mai multe cazuri, plângerea prealabilă la care am făcut referire mai sus reprezintă o condiție obligatorie pentru tragerea la răspundere penală a parintelui neplătitor.
REȚINEȚI !
Împăcarea părţilor nu este posibilă, nefiind reglementată la această infracţiune.
În schimb, dacă lipseşte plângerea prealabilă sau aceasta este retrasă, există o cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau de continuare a acesteia prev. de art. 16 lit. e) şi g) din C.pr.pen., după caz.
SANCȚIUNI!
Persoana care săvârşeşte infracţiunea de abandon de familie, , poate fi sancţionată cu pedeapsa ÎNCHISORII de la şase luni la trei ani sau cu AMENDĂ.
Cu toate acestea, în cazul în care inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile:
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.