Casa si masina din concubinaj e bun comun?

Situatia juridica a bunurilor dobandite in concubinaj

Casa si masina din concubinaj e bun comun?

Desi legislatia din Romania nu prevede concubinajul ca forma de convietuire, tot mai multi tineri inteleg sa-si intemeieze o familie prin aceasta forma moderna de convietuire  renuntand la institutia casatoriei. In tot acest timp tinerii dobandesc bunuri insa nu cunosc in realitate care este situatia juridica a acestora.

Din punct de vedere legal, bunurile dobandite in timpul concubinajului sunt bunuri proprietate comuna pe cote-parti insa contributia fiecaruia este extrem de dificila de demonstrat in cazul neintelegerilor dintre concubini.

Daca in cazul sotilor cu regimul  comunitatii legale de bunuri lucrurile sunt relativ mai simple prin instituirea de catre codul civil a unei prezumtii relative de egalitat, in cazul concubilor lucrurile se complica.

O situatie particulara care poate sa apara este aceea in care un bun este dobandit de cei doi parteneri de viata insa in actul de achizitie figureaza numai unul dintre ei. In acest caz, la o prima vedere bunul apartine persoanei care detine aceste documente insa contributia celuilalt partener poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, inclusiv cu martori.

O alta diferenta pe care partenerii trebuie sa o aiba in vedere este incheierea actelor de dizpozitie a bunurilor, adica incheirea unor contracte de vanzare a bunurilor dobandite in concubinaj. Daca in situatia sotilor bunurile apar ca fiind dobandite in timpul casatoriei iar bunurile imobile pot fi vandute doar cu acordul celuilalt sot, in cazul concubinilor bunurile pot fi vandute doar de cel care apare ca titular in actele de provenienta.

Dar ce se intampla cu bunul/bunurile in cazul in care partenerii se casatoresc?

Cu titlul de principiu, legislatia din Romania prevede ca bunurile achizitionate inainte de casatorie sunt bunuri propri. Astfel ca, in situatia descrisa mai sus, in care partenerii achizitioneaza un bun imobil si doar unul dintre ei apare ca titular al dreptului de proprietate, in lipsa unei probe contrare, acesta este recunoscut singurul titular al bunului.

O situatie remediu la aceasta ipoteza este incheierea unei conventii anterior incheierii casatoriei prin care viitori soti sa declare faptul ca bunul va deveni proprietatea comuna devalmasa a sotilor urmand a se aplica dispozitiile legale cu privire la prezumtia de proprietate in cote egale.

ATENTIE! Concubinii, spre deosebire de soti, nu au vocatie reciproca la mostenire, adica nu se mostenesc. Singura posibilitate ar fi instituirea unui testament prin care unul dintre parteneri isi lasa bunurile partenerului supravietuitor.

Daca, prin ipoteza, unul dintre concubini a fost casatorit anterior in urma careia au rezultat mostenitori, in cazul decesului unuia dintre parteneri, copii acestuia au dreptul la cota parte din bunurile cuprinse in masa succesorala in timp ce celalalt partener nu va mosteni nimic in lipsa unui testament.

In concluzie, trebuie sa aveti si in vedere faptul ca la determinarea contributiei privind achizitionarea unui bun se vor lua in considerare veniturile obtinute din munca, din incheierea unor acte juridice producatoare de venituri, fie din donatie sau mostenire.