Ce motive sunt pentru a anula un PROCES-VERBAL de contraventie, in 2018?

Motive de anulare a procesului-verbal de contraventie

Procesul-verbal de contraventie se bucura de prezumtia de legalitate si temeinicie, potrivit dispozitiilor O.G. nr. 2/2001

In practica, un rol important il constituie probatoriul administrat( 1 sau 2 martori/inscrisuri/inregistrari audio-video) intr-un dosar avand ca obiect plangere contraventionala.

Motive de anulare a unui proces-verbal de contraventie:

1. Lipsa mentiunilor privind NUMELE, PRENUMELE si CALITATEA AGENTULUI CONSTATATOR, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice LIPSA DENUMIRII SI A SEDIULUI ACESTEIA, A FAPTEI SAVARSITE si a DATEI COMITERII ACESTEIA sau a SEMNATURII AGENTULUI CONSTATATOR – art. 17 din O.G. 2/2001
2. Comunicarea prin posta a procesului-verbal cu depasirea termenului legal de: 2 luni, calculat de la momentul savarsirii PRESUPUSEI FAPTE CONTRAVENTIONALE
3. Lipsa mentiunii niciunui element de indentificare a mijlocului tehnic utilizat pentru constatarea contraventiei DUCE la IMPOSIBILITATEA VERIFICARII CONDITIILOR LEGALE pentru aparatul in cauza ( in cazul buletinului de verificare metrological emis pentru CINEMOMETRU)

Practica judiciara favorabila:

Dosar nr. 19022/302/2016
ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV Șl
DECIZIA CIVILĂ Nr. ….

Analizând apelul formulat, tribunalul constată caracterul fondat al acestuia
pentru următoarele considerente:

Tribunalul reține că este unanim acceptat că procesul-verbal de contravenție,
întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție
relativă de legalitate și veridicitate, procesul-verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu
celelalte dovezi. In aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, se reține că nu este în
nici un fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil.
De altfel, CEDO a stabilit că folosirea prezumțiilor nu este contrară jurisprudenței
sale. Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să
dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte
sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de CEDO, în măsura în care
statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și
respectarea dreptului la apărare — cauza Salabiaku v. Franța, hotărîrea din 7 octombrie 1988,
paragraful 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolga și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie
2002, paragraful 113.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea
fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă
instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când
administrează și apreciază probatoriul — cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie
1999.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art.31-36 din OG
nr.2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente
pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului
de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita
proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate
acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea
dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin Hotărârea CEDO în cauza Nicoleta Gheorghe din data de 03.04.2012 (cererea nr. 23470/05)
Curtea a relevat că este cert că, instanțele naționale așteaptă ca petenții să aducă elemente de
probă contrare faptelor stabilite de către agenții constatatori și nu este mai puțin adevărat că
această abordare era justificată de regimul juridic aplicabil în materie contravențională, care se
completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, potrivit căruia, în materie de probe, este
aplicabil principiul conform căruia sarcina probei îi revine celui care pretinde ceva în fața
instanței.

Tribunalul constată că declarația martorului S.B. cuprinde suficiente
elemente pentru a putea fi considerată obiectivă. Astfel acesta a declarat faptul că în data de 16
august 2016 petentul a circulat pe strada ……. din municipiul București și nu a existat nicio
variantă de a merge pe contrasens întrucât pe contrasens veneau foarte multe mașini.
In aceste circumstanțe, prezumția de veridicitate de care se bucură procesul-verbal de
contravenție a fost răsturnată. Procedându-se în acest fel, se creează un dubiu suficient cu privire
la aspectele percepute de agentul constatator, astfel încât primează prezumția de nevinovăție a
persoanei sancționate.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 C.pr.civ., va admite apelul formulat, va
schimba sentinta apelata in sensul în care va admite plangerea contravenționala si va anula
procesul verbal de contravenție seria …………………….
În temeiul art.453 alin. I Cod procedură civilă instanța va lua act că nu au fost
solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE
MOTIVE, ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul F.G. , cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat Palade Bogdan din sector
2, București, str. Itcani, nr. 20, et. 1, ap. 4 împotriva sentinței civile nr…… din data de
….. pronunțate în dosarul nr. 19022/302/2016 de Judecătoria Sectorului 5 București,
în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI
BUCUREȘTI – BRIGADA RUTIERĂ, cu sediul în sector 3, București, str .Logofat Udriste,
nr. 9-15 și rejudecând,
Schimba sentinta apelata in sensul în care admite plangerea contravenționala si
anulează procesul verbal de contravenție seria……………………… Ia
act ca apelantul nu solicita plata cheltuielilor de judecată.

Avocat plangeri contraventionale admise – Nulitate absoluta procese verbale de contraventie – Nulitate relativa procese-verbale de contraventie – Procese verbale anulate