Cerere ajutor public judiciar

Cerere ajutor public judiciar

Nu am bani ”sa ma judec”. Cum procedez?

În legislația românească, tendința este ca majoritatea problemelor ivite în practică să se rezolve pe cale amiabilă. Inclusiv leguitorul român a avut în vedere, atunci când a reglementat normele din sistemul judiric, încercarea de rezolvarea a conflictelor pe cale ambială ca prim pas la care cetățenii pot apela.

În cele mai multe situații, persoanele care au fost implicate în conflictul juridic reușesc că ajungă la o înțelegere benefică pentru părți. În schimb, persoanele care nu ajung la un consens, au ca ultimă variantă sesizarea instanțelor de judecată.

Deși aceste persoane au posibilitatea de a rezolva conflictul juridic cu ajutorul instațelor judecătorești, totuși se hotărăsc să nu introducă acțiunea din cauza costurilor ridicate pe care le pot implica anumite cauze.

Spre exemplu, dacă foștii soți doresc să facă partajul bunurilor comune, după încheierea căsătoriei, aceștia au posibilitatea de a apela un notar pentru a parcurge această procedură. Inconvenientul partajului efectuat la notar este că aceste persoane trebuie să se pună de acord cu privire la modalitatea de împărțire a bunurilor comune. În situația în care nu reușesc că ajungă la o învoială, foștii soți au posibilitatea de a introduce pe rolul instanțelor judecătorești o acțiune prin care să solicite partajarea bunurilor comune.

Și această variantă prezintă un inconvenient major, anume cuantumul taxei judiciare de timbru. Potrivit dispozițiilor legale, taxa judiciară de timbru în cadrul partajului este de 3% din valoarea masei partajabile (din valoarea totala a bunurilor), crescând la 5% din valoarea masei partajabile în situația în care se cere și stabilirea cotelor ce i se cuvin fiecărui soț (50%-50%, 60%-40% etc.). În concret dacă valoarea masei partajabile este de 100.000 lei, atunci taxa judiciară de timbru va fi 5000 lei, iar cuantumul acesteia crește în funcție de valoarea efectivă a bunurilor, lucrurilor pe care soții le-au achiziționat în timpul căsătoriei.

În cele mai multe situații, când se constată valoarea taxei judiciare de timbru care urmează să fie achitată, persoanele renunță la varianta sesizării instanțelor judecătorești.

Deși accesul liber la justiție este un drept fundamental reglementat în Constituția României, accesul liber la justiție nu înseamnă și gratuitatea completă a acestuia.

Pentru ca toate persoanele să poată facilita de accesul liber la justiție, Uniunea Europeană a adoptat o Directivă în anul 2003 prin care s-a impus statelor membre ale UE adoptarea unor soluții prin care să faciliteze accesul persoanelor care nu dispun de resurse financiare suficiente, la justiție.

În aceste condiții, după aderarea României la Uniunea Europeana în anul 2007, leguitorul român a trebuit să adopte, în mai multe acte normative, modalități prin care orice persoană, inclusiv cea care nu dispune de resurse financiare suficiente, să poată introduce o acțiune pe rolul instanțelor judecătorești.

Astfel, art. 90 din Codul de procedură civilă prevede că persoana care nu poate să facă față, din punct de vedere material, cheltuielilor care presupun declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară.

De asemnea, asistența judiciară care poate fi oferită cuprinde:

• acordarea unor scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
• apărarea și asistența gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
• orice alte modalități prevăzute de lege;

Tot pentru ca persoanele care nu au posibilități materiale să poată avea acces liber la justiție, leguitorul român a reglementat și ajutorul public judiciar.

Ajutorul public judiciar este acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului legal la justiție, pentru ca persoanele respetive să își poată realiza sau apăra drepturile și interesele pe cale judiciară (pe cale judecătorească), inclusiv în cazurile când se impune executarea silită a hotărârilor judecătorești.

Revenind la exemplul anterior cu partajul între foștii soți, în situația în care soțul care vrea să introducă acțiunea pe rolul instanțelor judecătorești, nu are venituri, sau are venituri foarte mici, acesta are posibilitatea de a formula o cerere de ajutor public judiciar prin care poate fi scutit de plata taxei judiciare de timbru sau poate beneficia de o reducere a acesteia etc.

În ce cauze poate fi acordat ajutorul public judiciar?

În principiu, procesele civile, administrative, de muncă, de asigurări sociale etc., implică costuri (mai mari sau mai mici) care trebuie achitate de părți. În această situație, chiar dacă și procesul penal poate implica anumite costuri, apreciem că ajutorul public judiciar se răsfrânge, în principiu, asupra cauzelor civile, administrative, de muncă etc.

Ce beneficii are persoana care introduce o cere de ajutor public judiciar?

Potrivit dispozițiilor OUG nr.51/2008, ajutorul public judiciar poate îmbrăca următoarele forme:

• plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau apărarea unui drept sau a unui interes, chiar și pentru a preveni un proces – astfel, persoanele care nu au posibilitate financiară pot apela la ajutorul statul pentru plata onorariului avocatului sau poate beneficia de un avocat desemnat de Barou;

• plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cadrul procesului, cu încuviințarea instanței, dacă această plată este în sarcina părților – anume în situația în care se solicită instanței de judecată proba cu expertiza, pentru a constata pagubele produse de vecin prin inundare, iar instanța judecată aprobă această solicitare de efectuare a expertizei, persoana solicitantă poate formula cerere de ajutor public judiciar pentru plata onorariului expertului, în cazul în care această persoană nu are posibilitatea materială să plătească acel onorariu;

• plata onorariului executorului judecătoresc;

• scutiri, reduceri, eșalonări de plată a taxelor judiciare, inclusiv și taxele prevăzute în procedura executării silite, atunci când se apelează la un executor judecătoresc pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești etc.

ATENȚIE! Ajutorul public judiciar se poate acorda cumulat sau poate fi acordat într-o singură formă. Spre exemplu o persoană poate solicita scutirea de la plata taxei judiciare de timbru și ajutor public judiciar pentru plata onorariului expertului.

Un alt aspect important este că ajutorul public judiciar se poate acorda oricând  în cursul judecății, și se menține pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.

Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța de judecată se pronunță prin închiere. În situația în care a fost respinsă cererea, persoana poate face în termen de 5 zile cerere de reexaminare.

REȚINEȚI:

• Recomandarea leguitorului este de a încerca să se soluționeze conflictul pe cale amiabilă;
• Atunci când nu poate fi rezolvat pe cale amiabilă, persoana interesată poate apela la ajutorul instantelor de judecată;
• Dacă o persoană nu are posibilitatea materială, financiară să achite costurile unui proces, poate formula o cerere de ajutor public judiciar;
• Ajutorul public judiciar poate fi acordat într-o singură formă sau în mai multe forme cumulate.