Creante salariale insolventa

Stiți ce sume de bani primiți în caz de insolvență a angajatorului?

În aceste perioadă de recesiune economică, pe plan intern și extern in domeniul muncii, tot mai des auzim de fabrici și uzine care și-au închis activitatea din cauza crizei create de noul tip de coronavirus.

Astfel că la începutul lunii mai numărul de contracte de muncă suspendate  de la începutul stării de urgenţă a atins peste un milion de unităţi, în creştere faţă de ultima situaţie anunţată anterior de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În acest context, vin în ajutorul celor greu încercați de aceasta perioadă pe a nu fi păcăliți de angajatorii care efectiv se descotorosesc de acei angajați care nu mai sunt atat de necesari în aceste vremuri și care, pentru a-și “proteja” finanțele, încep demersurile pentru o așa zisă stare de insolvență.

STAREA DE INSOLVENȚĂ apare ca urmare a formulării unei cereri privind deschiderea unei proceduri judiciare care implică lipsirea, în tot sau în parte, a angajatorului de activele sale, și numirea unui judecator sindic, în cazul în care autoritatea judiciară competenta:

• a hotărât instituirea procedurii; sau
• a constatat ca întreprinderea sau unitatea angajatorului a fost definitiv închisa și că activele financiare disponibile sunt insuficiente.

Țin să precizez că protecția salațialor a fost mai întâi reglementată la nivelul Uniunii Europe prin Directiva Directivei 2008/94/CE care a impus statelor membre să instituie INSTITUTII DE GARANTARE care să asigure plata creanțelor neachitate ale lucrătorilor și care, dacă este necesar, COMPENSAȚII PENTRU ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ.

În legislația română, această problemă iși găsește reglementarea în art. 172 din Codul Muncii care prevede faptul că „constituirea si utilizarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale se va reglementa prin lege speciala”, respectiv prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului pentru plata creanțelor salariale.

Potrivit acesteia din urmă, din aceste fonduri se asigură plata creanțelor salariale care rezultă din contractele individuale și colective de muncă în cazul în care angajatorii se află in stare de insolvență.

Din resursele fondului de garantare se suportă urmatoarele categorii de creanțe salariale:

• salariile restante;
• compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai maximum un an de muncă;
• plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de munca;
• compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
• indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activitații.

În dreptul român, suma totală a creanțelor salariale suportate din fondul de garantare nu poate depăsi cuantumul a TREI SALARII MEDII BRUTE pe economie, pentru fiecare salariat iar creanțele  menționate pot fi suportate pentru o perioadă de MAXIMUM 3 LUNI calendaristice.

RETINEȚI !

Aceste măsuri privind securitatea socială la nivel national și european, adică plata acelor TREI SALARII sunt obligatorii chiar și în cazul în care angajatorul nu a plătit cotizațiile obligatorii instituțiilor de asigurări.