Cum contest o hotarare a Consiliului Local/Judetean?

avocat Bucuresti

Cum contest o hotarare a Consiliului Local/Judetean?

Hotararile Consiliului Local/Judetean – procedura atacarii actelor administrative

Pentru a putea face o analiza cu privire la procedura atacarii actelor administrative este necesar stabilirea cadrului legal al litigiului de contencios administrativ, reglementat prin Legea nr. 554/2004 care defineste actul administrativ ca fiind “actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.”

In ceea ce priveste hotararile consiliului local acestea sunt acte administrative de autoritate sau acte de putere publica ( Consiliul Local, Consiliul Judetean) care se emit in mod unilateral, pe baza si in vederea executarii legii, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi de drept administrativ.

1. Cine poate sesiza instanta de contencios administrativ?

• orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri;
• Avocatul Poporului, în urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau refuzul autorității administrative de a-și realiza atribuțiile legale nu poate fi înlăturat decât prin justiție;
• Ministerul Public, atunci când, în urma exercitării atribuțiilor prevăzute de legea sa organică, apreciază că încălcările drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenței unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităților publice emise cu exces de putere;
• Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice
• Persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe ale Guvernului neconstituționale;
• Prefectul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și orice subiect de drept public pot introduce acțiuni în contencios administrativ, în condițiile prezentei legi și ale legilor speciale.

Cu privire la acest aspect, in practica au aparut anumite discutii cu privire la posibilitatea primarului de a ataca in contencios administrativ hotararile consiliului local, motiv pentru care ICCJ, prin Decizia nr. 12/2015 a transat aceasta neconcordanta intre Legea administratiei publice locale si Legea contenciosului administrativ nr., retinand ca: “În condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, unitatea administrativ-teritorială, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca în faţa instanţei de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau, după caz, Consiliul General al Municipiului Bucureşti”.

2. Procedura atacarii actelor administrative

Intr-o prima ipoteza, titularii drepturilor vatamate trebuie sa retina faptul ca Legea contenciosului administrativ impune o procedura prealabile ce consta intr-o plangere adresata organului emitent prin care sa solicite revocarea, in tot sau in parte, intr-un termen de 30 de zile de la data comunicarii actului.

Totodata, legea prevede si posibilitatea introducerii plangerii prealabile peste termenul generala, de 30 de zile, dar doar in cazul actelor administrative unilaterale adresate altui subiect de drept, intr-un termen de 6 luni de la data la care a luat la cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia.

Trebuie precizat ca institutiile emitente au obligatia de a emite petentului un raspuns in termen de 30 de zile de la inregistrare, insa, exista si posibilitatea prelungirii acestui termen cu maximum 15 zile, in cazul in care este necesara o cercetare mai amanuntita.

3. Instanta competenta

In lipsa unui raspuns, a expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile sau comunicarii unui raspuns negativ, in termen de 6 luni, dar nu mai tarziu de 1 an de la data comunicarii, se poate introduce actiune in fata instantei de judecata.

Cu privire la regimul juridic al acestui termen, s-a conchis ca acesta este un termen de prescriptie, ceea ce echivaleaza cu imposibilitatea introducerii actiunii dupa aceasta data.

Un aspect important in cadrul actiunii pe instanta este acela al instantei competente.

In ceea ce priveste competenta teritoriala, legea contenciosului administrativ prevede o competenta alternativa a instantei, respectiv cea de la sediul paratului sau cea de la domiciliul reclamantului, alegerea instantei ramanand la aprecierea acestuia din urma.

In ceea ce priveste competenta materiala si cea al criteriului valoric, in cazul cererilor cu o valoarea de pana la 1.000.000 de lei se solutioneaza, in fond, la tribunal – sectia contencios administrativ si fiscal, iar cele cu o valoare mai mare de 1.000.000 de lei la sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.

4. Se poate solicita suspendarea actului administrativ?

Conform dispozitiilor legale, raspunsul nu poate fi decat unul afirmativ.

Cererea privind suspendarea efectelor juridice a actului, in speta a hotararilor consiliului local sau judetean, poate fi depusa doar in fata instantei de judecata, odata cu depunerea cererii sau ulterior.

Pentru admiterea acesteia, persoana care formuleaza o astfel de cerere trebuie sa faca dovada unor cazuri bine justificate astfel incat instanta sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ printr-o hotarare executorie de drept ce va fi supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare.

5. Solutii

In urma solutionarii cererilor, instanta poate, fi sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ si pe cale de consecinta sa dispuna obligarea autoritatii la emiterea unui act administrativ care sa nu lezeze drepturile reclamantului, fie sa respinga actiunea si sa mentina actul administrativ atacat.

Totodata, in cazul in care instanta competenta sa solutioneze cauza, dispune anularea actului, in tot sau in parte, se poate pronunta si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale, precum si a cheltuielilor de judecata, insa doar in cazul in care au fost solicitate in mod expres, instanta facand aplicarea principiului disponibilitatii.

Cu toate acestea, in cazul in care s-a solicitat doar anularea actului administrativ insa fara a cere in acelasi timp si despagubiri, acestea pot fi cerute, pe cale separata, printr-o noua actiune, insa in termenul de prescriptie ce va curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.