Cum pot trece pe terenul vecinului daca am un loc infundat? Drept de servitute

avocat drept de servitutePractica judiciara drept de servitute:

Prin sentinţa civilă nr……. pronunţată de Judecătoria sector 5 în dosarul nr.xxxxx/2003, definitivă şi irevocabilă prin decizia nr……pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr……., părţile au dobândit, prin uzucapiunea de lungă durată, dreptul de proprietate asupra imobilului compus din teren în suprafaţă de 264,84 mp, situat în Bucureşti,  Sector 5, având ca vecinătăţi la nord, proprietatea numiţilor ….., ….. şi proprietatea reclamantelor şi pârâtei, la sud, proprietatea numiţilor ……, a est, proprietate numitului ……şi la vest, proprietatea numitului ….., astfel cum rezultă din raportul de expertiză efectuat în dosarul nr…… al Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti.

Totodată s-a mai reţinut că pârâta-reclamantă deţine în proprietate imobilul situat în ……..sector 5, compus din teren şi construcţie, dobândit prin d.c. nr…… a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Văzând dispoziţiile art.673 ind. 5 Cod de procedura civila., instanţa a constatat că imobilul supus partajării se compune din terenul în suprafaţă de 260 mp situat în Bucureşti, …… sector 5, cu vecinătăţile menţionate în schiţa de plan anexa 4 la raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert tehnic judiciar inginer……, pe care l-a omologat în varianta –Raport de expertiză Tehnică – completare nr……şi că părţile sunt proprietari în cote-părţi egale, de 1/3 fiecare, asupra terenului susmenţionat.

Constatând din concluziile raportului de expertiză că terenul imobil este partajabil în natură şi că reclamantele pârâte nu solicită o ieşire din indiviziune cu privire la lotul ce urmează a le fi atribuit, ce reprezintă 2/3 din totalul bunului, în temeiul şi art.728 c.civ a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la bunul imobil situat în Bucureşti,……sector 5, constând în teren în suprafaţă de 260 m .p şi a format două loturi: Lotul I, compus din teren în suprafaţă de 88,66 m .p., delimitat de punctele 2”-2-2,-1,-d-f- 2” , situat în continuarea şi alipit de imobilul deţinut de pârâta reclamantă, situat la aceeaşi adresă şi lotul II, compus din teren în suprafaţă de 171,34 m .p., delimitat de punctele a-e-f-2-2-60-a, conform raportului de expertiză tehnică suplimentar, Anexa 4, întocmit de expert….. atribuind definitiv reclamantelor pârâte în deplina proprietate şi posesie lotul II şi pârâtei-reclamante, în deplina proprietate şi posesie lotul I. Instanţa a ţinut cont la atribuirea şi formarea loturilor de vecinătatea lotului I cu proprietatea pârâtei reclamante, de întregirea acestui teren cu lotul atribuit în proprietatea aceleiaşi persoane.

Din raportul de expertiză mai sus menţionat instanţa a mai reţinut că terenul atribuit reclamantelor pârâte nu are ieşire la calea publică sau la o alta, singura posibilitate fiind constituirea unei servituţi de trecere pe terenul cu care se învecinează către calea publică, teren ce aparţine pârâtei reclamante, situat la aceeaşi adresa poştală…..

Potrivit disp. art. 616 Cod civil, proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieşire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-l despăgubi în proporţie cu pagubele ce s-ar putea ocaziona., iar potrivit art. 617 cod civil trecerea trebuie regulat făcuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului închis, ca sa iasă la drum.

Astfel, a stabilit în favoarea lotului II, atribuit reclamantelor-p ârâte şi în sarcina imobilului deţinut de pârâta reclamantă, un drept de servitute pe terenul, proprietatea pârâtei reclamante, în suprafaţă de 29,90 m .p., situat în Bucureşti……, sector 5, delimitat de punctele 12-12,-2,-2-60-12, conform raportului de expertiză tehnică suplimentar, Anexa 4 întocmit de expert ….. şi a obligat reclamantele pârâte la plata către pârâta reclamantă a contravalorii dreptului de servitute, în cuantum de 17.736,70 lei ( la valoarea de 593,20 lei/m.p.), astfel cum a fost stabilită prin raportul de expertiză întocmit în cauză de expert tehnic evaluator …….

Faţă de cele reţinute în fapt şi de dispoziţiile legale citate mai sus, instanţa a admis acţiunea şi în consecinţă a dispus ieşirea din indiviziune a părţilor cu privire la bunul imobil situat în Bucureşti……. sector 5, constând în teren în suprafaţă de 260 m .p., formând două loturi: Lotul I, compus din teren în suprafaţă de 88,66 m .p., delimitat de punctele 2”-2-2,-1,-d-f- 2” şi lotul II, compus din teren în suprafaţă de 171,34 m .p., delimitat de punctele a-e-f-2-2-60-a. A atribuit definitiv reclamantelor pârâte în deplina proprietate şi posesie lotul II şi pârâtei-reclamante, în deplina proprietate şi posesie lotul I.

A st abilit în favoarea lotului II, atribuit reclamantelor-pârâte şi în sarcina imobilului deţinut de pârâta reclamantă, a unui drept de servitute pe terenul, proprietatea pârâtei reclamante, în suprafaţă de 29,90 m .p., situat în Bucureşti,…… sector 5, delimitat de punctele 12-12,-2,-2-60-12 şi a obligat reclamantele pârâte la plata către pârâta reclamantă a contravalorii dreptului de servitute, în cuantum de 17.736,70 lei.

Având în vedere că pe întreg cursul procesual, intervenientul nu a făcut probe în dovedirea pretenţiilor sale şi văzând disp. art. 1169 C .Civ, a respins cererea de intervenţie, ca nedovedită.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa a reţinut că părţile, având calitate dublă, au efectuat cheltuieli cu judecarea pricinii, constând în taxe timbru, onorarii avocat şi onorarii expert, reclamantele pârâte în cuantum de 8825,90 lei şi pârâta reclamantă în cuantum de 7711,82 lei, a compensat, în parte, plata cheltuielilor de judecată între părţi şi a obligat pârâta reclamantă la plata către reclamantele pârâte a diferenţei în sumă de 1114 lei cheltuieli de judecată.