You've successfully subscribed to Blog Avocat Palade Bogdan
Great! Next, complete checkout for full access to Blog Avocat Palade Bogdan
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.
Success! Your billing info is updated.
Billing info update failed.

Cum se împarte mostenirea?

Bogdan Palade
Bogdan Palade

Cel mai adesea, pe lângă suferințele cauzate de pierderea unei persoane dragi se ivesc și probleme legate de modul în care rudele acesteia îi vor împărți averea.

În termeni juridici, această împărțire a averii unei persoane decedate poartă numele de moștenire. Astfel, potrivit art. 953 C.civ. „Moștenirea este transmiterea patrimoniului unei perosane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă”.

O primă observație pe care o putem face citind definiția legală a moștenirii este aceea că nu poate lăsa moștenire decât o persoană fizică, prin urmare, nimeni nu poate veni la „moștenirea” unei persoane juridice, patrimonul acesteia din urmă putând fi transmis prin alte procedee juridice.

O a doua observație este relativă la faptul că ceea ce se transmite prin moștenire este „patrimoniul” unei persoane fizice decedate. Ce anume trebuie să înțeleagă o persoană fără studii de specialitate juridică prin noțiunea de „patrimoniu”? Ei bine, tot  Codul civil este cel care ne oferă răspunsul la această întrebare, dispozițiile art. 31 alin (1) prevăzând faptul că „Orice persoană fizică sau juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia”.

Concluzia pe care o putem trage după această a doua observație relativă la definiția legală a moștenirii este aceea că proverbul englezesc „moartea achită toate datoriile” este contrazis în dreptul românesc unde, faptul natural morții nu are ca efect stingerea datoriilor, ci, dimpotrivă, moștenitorii vor fi ținuți să achite, în principiu, și datoriile persoanelor pe care le moștenesc.

Înainte de a puncta principalele lucruri pe care trebuie să le cunoască orice persoană interesată de modul în care se împarte moștenirea, am propus lămurirea a 2 noțiuni care sunt utilizate și, deseori, confundate, din păcate, și de profesioniști ai dreptului.

Cele 2 noțiuni sunt „deschiderea moștenirii/succesiunii”, respectiv „dezbaterea moștenirii/succesiunii”. Conform art. 954 C.civ. „Moștenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”- fiind, deci, un efect al evenimentului morții, independent de voința unei anumite persoane. În ceea ce privește dezbaterea moștenirii/succesiunii, aceasta este reprezentată de procedura propriu-zisă prin care drepturile și obligațiile unei persoane decedate trec, din punct de vedere juridic, la moștenitorii acesteia.

În continuarea scurtului nostru demers vom face o trecere în revistă a principalelor aspecte ce trebuie avute în vedere la dezbaterea unei moșteniri, multe dintre ele fiind răspunsuri la întrebarile pe care, în mod, frecvent, ni le adresează clienții noștri.

Debutăm prin a spune că moștenirea este de 2 feluri, legală și testamentară.

Moștenirea este legală atunci când, în lipsa unui testament, transmiterea patrimoniului succesoral are loc în temeiul legii, către persoane, respectiv în cote determinate de lege. Moștenirea legală operează sub imperiul a ceea art. 964 C. civ. denumește „Principiile generale ale devoluțiunii legale a moștenirii”.

Astfel, rudele defunctului vor veni la moștenirea acestuia în ordinea claselor de moștenitori respectiv: clasa I (descendenții defunctului:copii, nepoți, strănepoți etc), clasa a II-a (ascendenții privilegiați:părinți și colateralii privilegiați:frații/surorile defunctului și descendenții acestora până la gradul al IV-lea inclusiv), clasa a III-a (ascendenții ordinari: bunici, străbunici etc), clasa a IV-a (colateralii ordinari: rude pe linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, alții decât frații/surorile și descendenții acestora). În ceea ce privește rudele din aceeași clasă de moștenitori, rudele cu gradul cel mai apropiat cu defunctul vor înlătura de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat, iar între rudele de același grad moștenirea se va împărți în mod egal.

O altă persoană care are vocația de a veni la moștenirea defunctului, pe lângă rudele acestuia, este soțul supraviețuitor dacă, la data deschiderii moștenirii, nu exista o hotărâre de divorț definitivă.

În ceea ce privește cotele din moștenire ce se cuvin succesibililor, acestea sunt:

  • pentru soțul supraviețuitor, ¼, dacă vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului, 1/3, dacă vine la moștenire în concurs atât cu ascendenții privilegiați, cât și cu colateralii privilegiați ai defunctului, ½, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenții privilegiați, fie numai cu colateralii privilegiați ai defunctului, ¾, dacă vine în concurs fie cu ascendenții ordinari ai defunctului, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
  • moștenirea sau partea din moștenire ce se cuvine ascendenților privilegiați, respectiv colateralilor privilegiați se împarte între aceștia astfel: dacă la moștenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, restul; dacă la moștenire vin 2 părinți, aceștia vor culege împreuna jumătate, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, cealaltă jumătate.

În ceea ce privește Moștenirea testamentară, aceasta este caracterizată de existența unui testament- ce are natura juridică a unui act juridic unilateral- prin care defunctul stabilește modul în care va îi fi împărțită averea după moartea sa.

Aspectele cele mai importante ale moștenirii testamentare vizează, în special, limitele în care o persoană poate dispune prin testament de averea sa.

Deși pare curios la prima vedere, din punct de vedere legal, o persoană nu poate dispune, prin testament, de întreaga sa avere. Există anumite categorii de succesibili care nu pot fi dezmoștenite decât parțial.  Aceste persoane poartă denumirea de moștenitori rezervatari și sunt reprezentate de : soțul supraviețuitor, descendenții, precum și părinții defunctului. Rezerva succesorală de care se bucură aceste persoane este reprezentată de jumătate din cota ce li s-ar cuveni conform regulilor moștenirii legale.

De partea din avere ce depășește rezerva succesorală se poate dispune în orice mod care nu este interzis de lege.

 

Bogdan Palade

Telefon: 0740 807 892


Postari recomandate