De ce fapte trebuie să te ferești în mediul online?

De ce fapte trebuie să te ferești în mediul online?

Odată cu pandemia de Covid-19, cea mai mare parte a activităților cotidiene se desfășoară în mediul online – pe internet învățăm, ne jucăm, facem cumpărături, stăm pe chat, navigăm, partajăm, creăm sau păstrăm relații însă, ca orice instrument puternic, internetul are pericolele sale.

Pe acest tărâm al necunoscutului în care, de cele mai multe ori, nu cunoaștem persoana de la celălalt capăt al “firului”, există persoane rău intenționate care reprezintă o amenințare pentru utilizatorii neinformați.

Scopul acestui articol este de a aduce în atenția dumneavoastră importanța faptelor comise în mediul online ce ar putea fi incriminate din punct de vedere penal și posibilitatea de a vă proteja împotriva eventualelor conduite ilicite ale persoanelor rău intenționate.

Iată care sunt cele mai des întâlnite fapte/infracțiuni comise în mediul online:

1. Hărțuirea – este problema numărul 1 în Europa conform statisticilor formulate de Centrele pentru un internet mai sigur din reteaua Insafe.

În timp ce hărţuirea în viaţa reală se limitează la un cerc relativ mai mic de persoane, hartuirea în mediul online este o forma grava de abuz psiholgic a unui larg segment de populație.

Internetul oferă fenomenului hărţuirii noi posibilităţi de manifestare, dar şi o nouă denumire CyberBullying prin postarea de zvonuri, mesaje răuvoitoare, poze, apeluri video sau alte informaţii personale.

Codul penal definește hărțuirea ca fiind „fapta celui care, în mod repetat, urmărește fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere” sau “efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, îi cauzează o temere unei persoane.”

În cazul în care sunteți victima unei infracțiuni de hărțuire în mediul online, pe lângă răspunderea penală în temeiul art. 208 Cod penal, aveți posibilitatea de a solicita răspunderea civilă pentru prejudiciul cauzat, respectiv obținerea de daune materiale și morale dar și eliminarea conținutului aferent întrucât vă afectează imaginea, onoarea și reputația (art. 73 din Codul Civil), în cazul în care sunteți într-o asemenea situație.

Noul Cod Civil consacră, cu titlu de principiu, repararea integrală a prejudiciului. Astfel, veți putea solicita și obține, atât daune materiale, cât și daune morale, ca urmare a atingerilor aduse imaginii, reputației libertății și siguranței tale, pentru a compensa prejudiciul suferit  ca urmare a respectivei fapte ilicite.

2. Șantajul – cea mai des întalnită formă de șantaj în mediul online e cea în care o persoană amenință că va face public lucruri pe care le doriți să rămână private (de exemplu: mesaje, imagini, clipuri video) în scopul de a obține un folos nepatrimonial sau de a obține o anumită sumă de bani în schimbul nepublicării.

În Codul penal, infracțiunea de șantaj este definită ca fiind: “constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul” sau “amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia” pentru obținerea unui folos nepatrimonial.

Există și o variantă agravantă a acestei infracțiuni atunci când faptele indicate mai sus  au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul.

Un caz recurent în practica judiciară de comitere a acestei infracțiuni este cel în care amenințarea privește publicarea sau distribuirea către familie a unor imagini sau filme cu conținut sexual în care apare persoana șantajată, în scopul obținerii de foloase materiale, de natură sexuală sau diverse favoruri personale

De retinut în cazul acestei infractiuni este că cercetarea penală cu privire la săvarsirea unor astfel de fapte începe la plângerea prealabila a victimei, astfel că primul pas în stoparea acestui fenomen este de a sesiza organele abilitate, de preferat prin intermediul unui avocat specializat în cauze penale.

3. Amenințarea – este reprezentată de adresarea unei amenințări cu săvârșire unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva persoanei destinatare sau a alteia, care se află în relații apropiate cu persoana căreia îi este adresată.

De esența acestei infracțiuni este că amenințarea să fie de natură a produce o stare de temere persoanei respective, nefiind necesar a se dovedi chiar existența acestei stări de temere.

Specificul amenințării în online, dată fiind lipsa pericolului fizic imediat (deși amenințarea nu se limitează la faptele violente), ar presupune ca aceasta să fie serioasă și suficient de gravă astfel încât să poată provoca o stare de temere persoanei destinatare. În mediul online și pe social media, caracterul serios al amenințării trebuie analizat cu mare atenție, având în vedere că doctrina arată că amenințările adresat în glumă nu pot fi considerate infracțiuni.

Astfel, dacă din modalitatea în care amenințarea este adresată, reiese un caracter jovial, glumeț sau dacă autorul amenințării anunță că aceasta este un pamflet, nu va fi incidentă norma de incriminare.

O ultimă precizare este că amenințarea ar trebui să vizeze o persoană determinată sau cel puțin determinabilă, care să se poată identifica a fi o potențială victimă, astfel încât să poată fi analizată și condiția legată de starea de temere.

4. Falsul privind identitatea – este una dintre infracțiunile prevăzute de Noul cod penal care protejează încrederea publică acordată identității persoanelor.

În mediul online, există multiple situații în care anumite persoane vor să deturneze popularitatea altor persoane sau doresc să le denigreze iar pentru aceasta își creează conturi pe diferite platforme cu identități inventate sau chiar reale, utilizând uneori chiar date personale reale.

Atentie, o astfel de conduită  nu intră sub incidența normei de incriminare dacă nu este îndeplinit un element esențial al acesteia: utilizarea unui act de identitate, fals sau real.

Or, în lipsa utilizării acestuia, fapta de a completa câmpurile privind datele personale și chiar utilizarea pozei unei alte persoane nu va putea fi sancționată ca infracțiunea de fals privind identitatea, însă va putea fi sancționată pe tărâm extra-penal, datele personale fiind protejate de GDPR, iar drepturile nepatrimoniale asociate personalității și demnității persoanei de dreptul civil.

Mai mult decât atât, actul de identitate ar trebui prezentat unei persoane care are calitatea de funcționar public astfel cum este definit în art. 175 Cod penal pentru a exista infracțiunea prevăzută de art. 327 Cod penal.

Închei prin a vă spune că aceste infracțiuni sunt cele mai des intalnite și doar cateva dintre cele ce se pot săvârși în mediul online însa, nu uitați că orice persoană care se consideră lezată de comiterea unei infracțiuni se poate adresa organelor de urmărire penală prin formularea unei plângeri penale, unei plangeri prealabile sau chiar a unui denunt prin intermediul unui avocat specializat în dreptul penal.