Divort hotarare judecatoreasca

Divort hotarare judecatoreasca

Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Din relația părților în afara căsătoriei, Ia data de 19.01.2006 s-a născut minorul …., având filiația stabilită față de ambii părinți, respectiv părțile din prezenta cauză, așa cum rezultă din certificatul de naștere seria NO nr….. eliberat de Consiliul local al sectorului 1 București (f. 6)

Din declaŕația martorului propus de reclamantă, doamna ….., instanța reține că minorul vorbește în fiecare zi cu tatăl lui, îl mai și vizitează, dar acesta din urmă nu a contribuit cu bani Ia creșterea și educarea acestuia. Părinții copilului au avut o relație de lungă durată, de cca 20 de ani, și au locuit împreună până în anul 2012, copilul fiind îngrijit în perioada 2006 — 2012 în principal de bunica maternă și de pârât, acesta din urmă neavând nicio slujbă în perioada când cei doi au locuit împreună.

Din concluziile referatului de anchetă socială nr…../28.1 1.2019 (f. 65-66) efectuat de Autoritatea Tutelară a Sectorului 1 la domiciliul reclamantei, rezultă că minorul locuiește într-un apartament cu 3 camere și dependințe, modest și utilat, racordat la toate utilitățile, situate în București, Calea Griviței nr. ….. unde are camera sa, mobilată conform preferințelor sale.

Audiat fiind, copilul a arătat aceleași elemente principale, în sensul că păstrează legătura eu tatăl său, vorbește eu acesta, dar dorește să stea la mamă.

Principiul interesului superior al copilului prevalează în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, fiind consacrat de art. 3 alin. 1 din convenția ONU cu privire la drepturile copilului, cu privire ratificată la autoritatea prin părintească L. 18/1990 cu instanța privire trebuie la drepturile să aibă copilului. în vedere De și dispozițiile asemenea, în art. soluția8 din

Convenția egal de ambii Europeană părinți, consacră pentru Drepturilor și respectă, Omului, atât pentru apreciind părinți că cât o și custodie pentru copil, exercitată dreptul în lor modla viață privată și de familie, iar în ipoteza În care COntactele cu părinții riscă să amenințe aceste interese sau să încalce drepturile respective’ autoritățile naționale trebuie să vegheze la stabilirea unui raport de proporționalitate între ele.

Constatând că în cauză nu a fost dovedită incidența niciunui caz de excepție de la regula exercitării în comun a autorității părintești, conform art. 505 și 263 Cod civil, instanța va dispune în sensul exercitării autorității părintești în comun, de către ambii părinți, cu privire la copil. Autoritatea părintească comună presupune conlucrarea și consultarea părinților în luarea deciziilor importante ce privesc minorii, cum ar fi alegerea mediului educațional, a medicului de familie, a medicului curant în caz de boală, a tratamentului medical, a dietei alimentare, orientarea religioasă sau filozofică, formarea sau timpul liber ce include și stabilirea activităților extrașcolare, administrarea bunurilor copilului, etc. Existența dialogului și colaborării părinților este un aspect de o importanță centrală pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului, astfel încât instanța recomandă părinților să cultive o comunicare constructivă privind toate aspectele vieții copiilor, dincolo de neînțelegerile din trecut, și să aibă întotdeuna în vedere crearea unui mediu familial iubitor și echilibrat, în care copiii să se bucure de prezența, afecțiunea și ocrotirea ambilor părinți.

Cu privire la situația din prezenta cauză, instanța observă că nu există nicio probă care să confirme dezinteresul tatălui în ceea ce privește dezvoltarea psihică și educarea copilului.În acest sens, singurul incident concret, pe care reclamanta l-a invocat prin cererea de chemare în judecată, constă în neprezentarea pârâtului la școală pentru înscrierea copilului. Martora a arătat , însă, că pârâtul a declarat că nu a putut să se învoiască de la servici, dar apoi a semnat formularul de înscriere la școală. Altfel spus, pârâtul nu a refuzat să semneze, ci s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a se prezenta la școală în vederea efectuării formalităților de înscriere a minorului în clasa a V-a.

Instanța reține și împrejurarea că mama lucrează pe vas, minorul aflându-se în principal în grija bunicii materne. Or, în aceste condiții, având în vedere că relațiile dintre copil și tatăl său sunt bune, acesta a manifestat un interes constant pentru copil, exercitarea în comun a autorității părintești corespunde interesului copilului.

Lipsa de contribuție materială a pârâtului la creșterea și îngrijirea copilului nu reprezintă un element care să ducă la concluzia dezinteresului manifestat față de acesta, ci este, cel puțin în parte, consecința situației materiale a pârâtului, acesta locuind cu chirie și datorând, din spusele copilului, alți cca 600 lei, probabil pentru o executare silită, având în vedere adeverința de venit, care menționează o poprire lunară.

In ceea ce privește capătul de cerere privind stabilirea locuinței minorului, este de reținut cu titlu preliminar că, de aproximativ 6 ani copilul locuiește în fapt împreună cu mama și cu bunica maternă. Condițiile locative au fost descrise pe larg în referatul de anchetă socială, copilul locuind într-un apartament de 3 camere, curat, îngrijit, în care are camera sa.

Având în vedere că, deși în perioada 2006 — 2012 copilul a fost crescut în principal de bunica maternă și de tatăl său, ulterior, din 2012 până în prezent, acesta a fost îngrijit în principal de mama și de bunica maternă, asigurându-i afecțiune, stabilitate, siguranță și condilii bune de îngrijire, creștere și educare, având în vedere că minorul are nevoie de stabilitate și lî*ținând că situația locativă a reclamantei, potrivit referatului de anchetă socială, oferă condițiile corespunzătoare pentru Creșterea și educarea minorului, în baza art 496 C. Civ., instanța apreciază că este În interesul superior al copilului ca acesta să locuiască la marnă. Reținând și dorința exprimată de minorul ….cu ocazia audierii lui în Camera de Consiliu, la data de 05.02.2020, de a locui în continuare cu mama lui, instanța va dispune în acest sens.

Cu privire la capătul de cerere privind obligația legală de întreținere, față de stabilirea locuinței minorului la mamă, instanța constată că aceasta își va executa obligația de întreținere în natură, și apreciază că, în contextul in care tatăl locuiește la un alt domiciliu, este în interesul superior al minorului ca obligația tatălui de a contribui la întreținerea lui să fie stabilită în bani.

Așadar, în baza dispozițiilor art. 487, art. 499, art. 529 și art. 532 C. civ., instanța va obliga pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere, în favoarea minorului, în cuantum de ¹/4 din venitul net lunar , de Ia data introducerii cererii, respectiv 02.05.2019, până la majoratul copilului.

În final, instanța recomandă părinților să facă toate eforturile posibile pentru comunicare, disponibilitate, dialog și înțelegere, prin conștientizarea faptului că relația lor parentală se va desfășura pe tot parcursul vieții, și că succesul în dezvoltarea armonioasă a fiului lor depinde în mod direct de calitatea relației dintre părinți. Ambele părți sunt datoare să pună binele și interesul fiului lor mai presus de interesele și neînțelegerile care au intervenit în planul lor personal de-a lungul timpului, și să aibă întotdeauna în vedere crearea unui mediu familial iubitor și echilibrat, în care copilul să se bucure de prezența, afecțiunea, grija și ocrotirea ambilor părinți

Pentru considerentele expuse, instanța va dispune admiterea cererii, iar în baza art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, va obliga pârâtul la plata sumei de 2500 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial (2500 lei, conform chitanței 261 din 23.04.2019, pentru 400 lei și 266 din 06.05.2019 pentru 2100 lei), taxa judiciară de timbru, achitate de reclamantă, cu o reducere de 100 lei , având în vedere stabilirea exercitării în comun a autorității părintești, și nu în mod exclusiv de către mamă, cum s-a cerut în principal. Imprejurarea că au fost formulate capete de cerere în principal și în subsidiar este necesar a fi avută în vedere la momentul soluționării cererii privind cheltuielile de judecată, soluția cu privire la capetele de cerere ”de fond” alternative fiind necesar să se reflecte și asupra cheltuielilor de judecată, chiar dacă având un efect diminuat față de situația unor capete de cerere simple.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea formulată de reclamanta …., cu domiciliul ales la Cabinet de avocat Bogdan Palade, din București, str. Ițcani, nr. 20, et. l, ap. 4, sector 2 în contradictoriu cu pârâtul ….. și autoritatea tutelară PRIMĂRIA SECTORULUI I BUCUREȘTI, cu sediul în București, Bd. Banu Manta, nr. 9, sector 1.

Dispune stabilirea domiciliului minorului ….. la mamă. Dispune exercitarea autorității părintești în comun de ambii părinți.

Obligă pârâtul la plata unei pensii lunare de întreținere, în favoarea minorului, în cuantum de 1/4 din venitul net, de la data introducerii cererii, respectiv 02.05.2019, până la majoratul minorului.

Obligă pârâtul la plata sumei de 2500 lei către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Executorie de drept privind obligația de întreținere

Cu apel, în termen de 30 zile de Ia comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului I București.

Pronunțată astăzi, 05.02.2020, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.