Drepturile si obligatiile dupa divort

Inainte sa divortezi ar trebui sa-ti cunosti drepturile si sa strangi probe pentru dovedirea sustinerilor in procesul de divort

Hotarare judecatoreasca intr-un dosar de divort:

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanta retine următoarele:

Reclamantul-pârât …. s-a căsătorit cu pârâta-reclamantă ….. la data de 09 octombrie 2010, căsătoria fiind înregistrată sub nr…. din 09.10.2010 în registrul stării civile al Primăriei Comunei …. jud. Ialomița, astfel cum rezultă din eenifieatul de căsătorie seria CE nr. ….. eliberat la data de ….. de Primăria Comunei ……(f. 13).

Din căsătoria părților au rezultat trei copii minori: ….., născut la data de 28.08.2005, conform certificatului de naștere seria NO nr. …… (f. 10); C……, născută la data de ….., potrivit certificatului de naștere seria NO nr. …..

Conform dispozițiilor art. 373 lit. a Cod civil, divorțul poate avea loc prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț.

Se mai reține că divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat de către instanța judecătorească indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultați din căsătorie, astfel cum se prevede în art. 374 al. 1 Cod civil.

Dispozițiile art. 374 C.civ. impun două condiții pentru a se putea pronunța divorțul prin acordul soților, respectiv: l) existența consimțământului expres, liber și neviciat al ambilor soți în acest sens; 2) ea niciunul dintre soți să nu fie pus sub interdicție.

Fiind prezenți în instanță la termenul de judecată din data de 22 mai 2019, ambii soți au învederat că sunt de acord cu desfacerea căsătoriei.

Constatând consimțământul liber și neviciat al ambilor soți, precum și faptul că aceștia stăruie în desfacerea căsătoriei, și având în vedere că niciunul dintre soți nu este pus sub interdicție, neexistând nicio dovadă în acest sens, instanța va admite cererea astfel cum a fost modificată și va dispune desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de…. și înregistrată sub nr. … în registrul stării civile al Primăriei Comunei …., prin acordul soților.

Potrivit art. 919 al. 2 C.pr.civ., în situația în care soții au copii minori, născuți înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptați, instanța se va pronunța asupra exercitării autorității părintești, precum și asupra contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, chiar dacă acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț. Tot astfel, în art. 396 C.civ. se prevede că instanța de tutelă hotărăște, odată cu pronunțarea divorțului, asupra raporturilor dintre părinții divorțați și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților, pe care îi ascultă.

De asemenea, instanței îi incumbă obligația de a se pronunța, din oficiu, și asupra numelui pe care îl vor purta soții după divorț, potrivit prevederilor codului civil, astfel cum rezultă din al. 3 al art. 919 C.pr.civ.

Totodată, se reține că soții pot stabili modalitățile în care au convenit să fie soluționate cererile accesorii divorțului.

Având în vedere că între părți nu a intervenit o înțelegere cu privire la păstrarea de către pârâta-reclamantă a numelui dobândit prin căsătorie, în conformitate cu dispozițiile art. 383 al. 3 C.civ., aceasta va reveni la numele purtat anterior căsătoriei, acela de …

În ceea ce privește autoritatea părintească cu privire la minorii …., născută la data de …., …. având în vedere dispozițiile art. 483 C.civ., instanța va dispune ca aceasta să revină în comun ambilor părinți și să se exercite în mod egal, apreciind această măsură ca fiind conformă interesului superior al copiilor.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 483 C.civ., autoritatea părintească reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Părinților le incumbă obligația de a exercita autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, și de a-I asocia pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate.

Ca regulă, părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, astfel prevad dispozițiile art. 503 și art. 397 C.civ.

Această regulă este justificată prin faptul că autoritatea părintească asupra minorului este doar un drept al părintelui, ci și un drept al copilului de care acesta poate fi lipsit doar situații ce țin de interesul său superior, iar, pe de altă parte, autoritatea părintească implică numeroase obligații pentru părintele în cauză.

Autoritatea părintească, conform prevederilor art. 483 alin. (l) Cod civil, reprezintă ansamblul de drepturi și îndatoriri care privesc atât persoana, cât și bunurile copilului și aparțin în mod egal ambilor părinți. Părinții exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, eu respectul datorat persoanei acestuia, și îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate. Mai mult, ambii părinți răspund penttm creșterea copiilor minori, potrivit art. 483 alin. (3) Cod civil. Conținutul autorității părintești este configurat de dreptul și îndatorirea părinților de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului, aceasta fiind exercitată în principiu de ambii părinți împreună și în mod egal, instanța având posibilitatea ca pentru motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, să hotărască în sensul ca autoritatea părintească să fie exercitată numai către unul din părinți.

Instanța trebuie să procedeze cu precauție în acest sens, deoarece prezumția de autoritate părintească comună poate primi excepții doar pentru motive care s-ar opune interesului superior al minorului.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.

În ceea ce privește interesul superior al copilului, interes căruia i se supune și noua instituție a exercitării autorității părintești de către ambii părinți, la stabilirea modului de exercitare a autorității părintești de către părinți, trebuie să se țină seama de interesul minorului, care urmează a se determina prin examinarea tuturor criteriilor de apreciere, cum sunt vârsta minorului, conduita morală a fiecărui părinte, gradul de atașament față de copil, situația lor materială, posibilitățile concrete de a se ocupa efectiv de minor, precum și afecțiunea manifestată de acesta față de unul sau altul dintre părinți, posibilitățile de dezvoltare fizică, morală și intelectuală pe care minorul le poate găsi Ia unul dintre părinți, comportarea părinților față de minor, sexul acestuia, starea de sănătate, posibilitățile concrete ale părților de a se ocupa efectiv de copil, condițiile locative ale fiecărui părinte, etc.

Instanța are în vedere că, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesului superior al minorului este întotdeauna de o importanță fundamentală, că interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un comportament deosebit de nedemn poate determina ca părintele să fie privat de dreptul său de a păstra autoritatea părintească în interesul superior al copiilor.

Aplicând aceste dispoziții legale la cauza dedusă judecății, instanța constată că nu există motive întemeiate care ar putea înlătura prezumția de autoritate părintească comună și care ar fi de natură să creeze convingerea instanței că păstrarea autorității părintești de către ambii părinți ar putea dăuna intereselor copilului. Se apreciază de instanță că este în interesul superior al copiilor ca pârâta-reclamanta să se implice în viața acestora, respectiv la luarea deciziilor importante cu privire la aceștia, contribuind la dezvoltarea normală și armonioasă a celor trei copii.

Referitor la locuința celor trei minori, instanța, având în vedere înțelegerea părților în acest sens și apreciind această înțelegere ca fiind conformă interesului superior al minorilor, în temeiul art. 400 C.civ. va stabili locuința minorilor …., la tată, reclamantul-pârât în cauză.

În acest sens, se reține că ambii părinți prezintă garanții morale și materiale pentru creșterea și educarea minorilor, astfel cum rezultă din ancheta socială realizată în cauză de Primăria Comunei …..Totodată, s-a avut în vedere și opțiunile exprimate de cei trei minori cu ocazia audierii acestora de către instanța de judecată, raportat la atașamentul acestora față de părinți.

Instanța apreciază ca fiind conformă interesului superior al celor trei copii minori și înțelegerea părinților privind stabilirea în sarcina pârâtei-reclamante a unei pensii de întreținere lunare în favoarea acestora, pentru următoarele motive:

Potrivit art. 499 al. I C.civ„ tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, Ânvățătura și pregătirea sa profesională.

Totodată, art. 525 alin. I din Codul civil prevede că minorul care cere întreținere de la părinții săi se află în nevoie dacă nu se poate întreține din munca sa, chiar dacă ar avea bunuri, starea de nevoie a minorului fiind astfel prezumată până la proba contrară.

Obligația de a contribui la cheltuielile pfivind întreținerea copilului minor reprezintă așadar aspectul patrimonial al îndatoririlor părintești legate de creșterea, îngrijirea și educarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 529 C.civ., întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti, cuantumul întreținerii stabilindu-se până la o pătrime din venitul lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii și o jumătate pentru trei sau mai mulți copii.

Pe cale de consecință, instanța o va obliga pe pârâta-reclamantă la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor….., în cuantum lunar de 1/6 din venitul minim net pe economia națională, pentru fiecare, începând cu data introducerii acțiunii, 13.11.2018 și până la majoratul copiilor.

Instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 530 al. 3 Cod civil care prevăd posibilitatea stabilirii pensiei de întreținere într-o cotă procentuală din venitul net lunar al celui care datorează întreținerea, acest mod de stabilire al cuantumului pensiei de întreținere reprezentând o modalitate eficienta de a evita acționarea în judecată repetat, în raport de creșterea sau reducerea veniturilor pârâtei-reclamante.

Față de recunoașterea pârâtei-reclamante în sensul reținerii alocației de stat pentru copii, instanța o va obliga pe aceasta să restituie alocația de stat pentru minorii ….., în cuantum total de 4032 lei, aferentă perioadei mai 2017-mai 2019.

Referitor la capătul de cerere privind încuviințarea legăturilor personale cu cei trei copii minori, se reține că potrivit dispozițiilor art. 401 Cod civil părintele separat de copilul lui are dreptul de a avea legături personale cu acesta.

Acest drept trebuie să fie exercitat însă în așa fel încât să nu se influențeze negativ dezvoltarea minorului, urmând a se stabili un program prin care să fie respectate condițiile normale în privința întreținerii acestor legături.

Având în vedere că în prezenta cauză s-a dispus stabilirea locuinței celor trei minori la tată, urmează ca realizarea dreptului pe care îl are pârâta-reclamantă de a păstra legături personale cu cei trei copii minori, drept care implică totodată și îndeplinirea obligației legale de a veghea la creșterea și educarea copilului, la învățătura și pregătirea lui profesională, să fie asigurată prin stabilirea unui program de vizitare corespunzător.

Constatând adecvat atât interesului minorilor, cât și dreptului părintesc al pârâtei-reclamante, programul solicitat de pârâta-reclamantă, instanța va încuviința pârâtei-reclamante să aibă legături personale cu minorii …. prin luarea minorilor la domiciliul său, conform următorului program: a doua și a patra săptămână din lună, de sâmbătă orele 10.00 până duminică orele 16.00; prima săptămână în vacanța de iarnă în anii impari și a doua săptămână în anii pari; o săptămână în vacanța de primăvară, de sărbătorile pascale în anii impari; o lună în vacanța de vară: august în anii impari; iulie în anii pari.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța va admite în parte cererea principală, astfel cum a fost modificată, și în totalitate cererea reconvențională.

Pe cale de consecință, instanța îl va obliga pe reclamantul-pârât către pârâta-reclamă plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, instanța o va obliga pe reclamantă la plata către reclamantul-pârât a sumei de 598 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea principală, astfel cum a fost modificată, formulată de reclamantu-lpârât C…… și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual Palade Bogdan, situat în mun. București, strada Itcani nr. 20, et. l, ap. 4, sector 2, în contradictoriu cu pârâtareclamantă ….

Admite cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă ….. în contradictoriu cu reclamantul-pârât …… și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual Palade Bogdan, situat în mun. București, strada Ițcani nr. 20, et. l, ap. 4, sector 2.

Dispune desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de 09.10.2010 și înregistrată sub nr.,,,,, în registrul stării civile al Primăriei comunei ….., prin acordul soților.

Dispune ca pârâta-reclamantă să revină la numele purtat anterior căsătoriei, acela de ….

Dispune ca autoritatea părintească cu privire la minorii …..să revină în comun ambilor părinți și să se exercite în mod egal.

Stabilește locuința minorilor…. la tată, reclamantul-pârât în cauză.

Obligă pârâta-reclamantă la plata pensiei de întreținere în favoarea minorilor …… în cuantum lunar de 1/6 din venitul minim net pe economia națională, pentru fiecare, începând cu data introducerii acțiunii, 13.11.2018 și până la majoratul copiilor.

Obligă pe pârâta-reclamantă să restituie alocația de stat pentru minorii ….., în cuantum total de 4032 lei, aferentă perioadei mai 2017-mai 2019).

Încuviințează pârâtei-reclamante să aibă legături personale cu minorii …..prin luarea minorilor la domiciliul său, conform următorului program: a doua și a patra săptămână din lună, de sâmbătă orele 10.00 până duminică orele 16.00; prima săptămână în vacanța de iarnă în anii impari și a doua săptămână în anii pari; o săptămână în vacanța de primăvară, de sărbătorile pascale în anii impari; o lună în vacanța de vară: august în anii impari; iulie în anii pari.

Obligă reclamantul-pârât către pârâta-reclamantă la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât a sumei de 598 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă în ceea ce privește divorțul, stabilirea locuinței minorilor și pensia de întreținere, și cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare în rest. Cererea de apel se depune la Judecătoria ….