La divort se impart datoriile?

Sentinta civila nr...

Analizând ansamblul probatoriului administrat în cauză, reține următoarele:

În fapt, părțile s-au căsătorit la data de .....1989, căsătoria fiind înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei Sector 4 București, sub nr.....1989

La data de 07.03.2008 a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. ...., între reclamant în calitate de împrumutat, pârâtă în calitate de coplătitor și Banca Comercială Română SA, având ca obiect acordarea unui credit în cuantum de 19855 euro.

În drept, conform art. 373 lit. a C.civ. divortul poate avea loc prin acordul solilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptată de celălalt sot. De asemenea, conform art. 374 alin. I C.civ., divortul prin acordul solilor poate fi pronuntat indiferent de durata căsătoriei și indiferent dacă există sau nu copii minori rezultati din căsătorie.

Totodată, potrivit art. 93 1 C.proc. civ (l) La termenul de judecată, instanta va verifica dacă sotii stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunta divortul.

(2) Dacă sotii nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va administra probele prevăzute de lege pentru solutionarea acestora și, la cererea partilor, va pronunta o hotărâre cu privire la divort, potrivit alin. (l), solutionând totodată și cererile privind exercitarea autoritătii părintești, contributia părintilor la cheltuielile de creștere și educare a copiilor și numele solilor după divort.

Constatând că în cauză sunt întrunite condițiile art. 373 lit. a și art. 374 alin. I Cod civ, având în vedere și prevederile art. 931 C.pr.civ., prezența personală a ambelor părți la termenul de judecată, declarația acestora în sensul că stăruie în desfacerea căsătoriei, precum și existența consimțământului liber și neviciat al soților exprimat în fața instanței, în cazul reclamantului, prin reprezentant, potrivit art. 374 alin. 3 C.civ., instanța va admite cererea și va dispune desfacerea căsătoriei prin acord,

În ceea ce privește numele purtat de către fiecare dintre părți după desfacerea căsătoriei, instanța reține că potrivit art. 383 C.civ. (l) La desfacerea căsătoriei prin divort, sotii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei instanta ia act de această intelegere prin hotărârea de divort.

(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate să încuviinteze ca sotii să păstreze numele purat in timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei întelegeri între ei.

(3) Dacă nu a intervenit o întelegere sau dacă instanta nu a dat încuviintarea, fiecare dintre foștii soti poartă numele dinaintea căsătoriei.

În prezenta cauză, instanța reține că părțile au ajuns la un acord privind păstrarea de către pârâtă a numelui dobândit în timpul căsătoriei, respectiv ...., motiv pentru care va lua act de această înțelegere.

În ceea ce privește cererea reconvențională având ca obiect partajarea datoriei comune, instanța reține că potrivit art. 355 alin. (l) C. civ., la încetarea comunitatii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.

Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinta bunurilor, cât și în privinła obligatiilor.

În conformitate cu art. 357 alin. (l) și (2) C. civ., în cadrul lichidării comunitatii, fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor; în acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui sol, pe baza contributiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, câl și la îndeplinirea obligtiilor comune; până la proba contrară, se prezumă că sotii au avut o contributie egală.

În primul rând, se impune precizarea faptului că regularizarea datoriilor comune dintre soți nu se include în noțiunea de partaj, întrucât partajul vizează sistarea stării de coproprietate asupra bunurilor comune, aspect ce rezultă din art. 669 alin. (2) C. civ., potrivit căruia încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând (...), cât și din întreaga reglementare a acestei instituții juridice.

Astfel, se impune concluzia că, numai bunurile asupra cărora părțile au un drept de coproprietate sau de folosință, în ipoteza partajului de folosință pot constitui obiect al partąjului, nicidecum a creanțele sau datoriile.

Datoriile comune nu pot fi împărțite între soții debitori pe calea partajului, cu atât mai mult cu cât, nu este posibilă modificarea raportului juridic obligațional dintre soții debitori și terțul creditor, prin intermediul unei hotărâri judecătoreșit, calea judiciară nefiind prevăzută de lege ca excepție de la principiul forței obligatorii a actelor juridice reglementat de art. 1270 alin. ( l ) C. civ.

Pentru reglementarea situației juridice a creditului contractat in timpul căsătoriei, părțile și terțul creditor au exclusiv posibilitatea de a încheia o preluare de datorie în sensul art. 1599 lit. a) C. civ., cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

De asemenea, instanța poate lua act de o eventuală tranzacție încheiată între soți și terț cu privire la reglementarea regimului datoriilor dintre aceștia, contract judiciar ce cuprinde o preluare de datorie în sensul art. 1599 lit. a) C. civ.

Totodată, instanța are dreptul să ia act de învoiala părților cu privire la suportarea între aceștia a datoriilor comune, fără ca tranzacția respectivă, dacă nu este însușită și de către terț, să producă efecte și față de acesta.

In consecință, sistarea stării de coproprietate asupra bunurilor comune nu afectează natura comună a datoriilor, acestea urmând a-și păstra acest caracter.

Un soț nu poate promova, în contradictoriu cu celălalt soț, o acțiune în justiție având ca obiect divizarea datoriei comune contractate în raport cu un terț creditor, instanța neputând modifica clauzele contractului intervenit între soți și terț, căci o atare modificare ar echivala cu o nesocotire a principiului forței obligatorii prevăzut de art. 1270 alin. (l ) C. civ., în condițiile în care nu există o autorizare legală în acest sens, raportat la alin. (2) al aceluiași articol.

Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că cererea pârâtei reclamantei de partajare a datoriei comune are caracter inadmisibil, urmând a fi respinsă în consecință.

În ceea ce privește cererea pârâtei-reclamante de obligare a reclamantului-pârât la plata din restul rămas din restul rămas de plată din creditul contractat, respectiv suma de 9927,5 euro, instanța constată că este neîntemeiată, având în vedere că nu există niciun temei juridic pentru a dispune obligarea unui debitor la plata către celălalt debitor a jumătate din suma împrumutată. Împrejurarea că părțile au calitatea de debitori în contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. ..../07.03.2008, nu este de natură să dea naștere automat unui drept de creanță al unuia dintre debitori împotriva celuilalt pentru jumătate din suma împrumutată. De altfel, instanța reține că pârâta-reclamanta nu a administrat nicio probă din care să rezulte că a achitat o parte din credit, pentru a putea invoca eventual un drept de creanță ori de regres împotriva reclamantului-pârât.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge cererea reconvențională subsidiară având ca obiect obligarea reclamantului-pârât la plata către pârâta reclamantă a sumei de 9927,5 euro, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere soluția de admitere în parte atât a cererii de chemare în judecată cât și a cererii reconvenționale, în temeiul art. 453 C.proc.civ., instanța va dispune obligarea pârâtei la plata către reclamant a sumei 1493 lei, reprezentând h din cuantum cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII HOTARASTE

Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantul-pârât ....în contradictoriu cu pârâta-reclamantă ...

Admite în parte cererea reconvențională, astfel cum a fost precizată, formulată de pârâta-reclamantă ... în contradictoriu cu reclamantul-pârât....

Dispune desfacerea căsătoriei încheiate între părți la data de.... și înregistrată în Registrul de Stare Civilă al Primăriei Sectorului 4 București, sub nr. ...1989, prin acordul soților.

Ia act de înțelegerea părților și dispune păstrarea de către pârâta-reclamantă a numelui dobândit prin căsătorie.

Respinge cererea reconvențională având ca obiect partajarea datoriei comune ca inadmisibilă.

Respinge cererea reconvențională subsidiară având ca obiect obligarea reclanłantuluipârât la plata către pârâta reclamantă a sumei de 9927,5 euro, ca neîntemeiată.

Obligă pârâta-reclamantă la plata către reclamantul-pârât a sumei de 1493 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la

Judecătoria Cornetu.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi ...04.2021