Model cerere recuperare drepturi salariale 2019

avocat recuperare drepturi salariale

Tribunalul Cluj acorda jandarmilor drepturile neacordate:

Practica judiciara drepturi salariale neacordate:

ROMÂNIA

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV Șl FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ Șl ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr……

SENTINȚA CIVILĂ Nr. …../2018

Pe rol se află pronunțarea hotărârii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul ….. și intervenientul           ……, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.

INSTANȚA

Prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul ……în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CLUJ s-a solicitat instanței să dispună :

– obligarea instituției pârâte la calcularea drepturilor salariale, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1450 lei, conform HG 1/2017, fără alte sporuri și adausuri, respectiv calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcție stabilită la 1450 lei.

– obligarea aceleiași instituții pârâte la calcularea drepturilor salariale începând cu data de 1.01.2018, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1900 Iei, conform HG 846/2017, fără alte sporuri și adausuri, respectiv calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, prin raportare la solda de functie stabilită la 1900 Iei.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta va retine urmatoarele:

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 s-a stabilit că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Potrivit Deciziei HP nr. 23/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, prin s-a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, sintagma ”salarizat la același nivel” are in vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, precum și din cadrul celorlalte autorități și instituții publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea și aplicarea aceleiași norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, în cadrul aceleiași autorități sau instituții publice.

Prin urmare, în raport de dispozițiile legale menționate, instanța apreciază că reclamantul și intervenientul sunt îndreptățiți să beneficieze de plata soldelor calculate la nivel maxim în cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale.

Conform Ordonantei Guvernului nr. 8/2008, valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și grad ale personalului militar și polițiștilor a fost stabilita la valoarea de 197,33 Iei . Potrivit Legii 293/2015, valoarea de referință se majorează cu 10%, astfel aceasta a crescut la 217,06 lei.

Astfel, instanța consideră că reclamantul și intervenientul sunt îndreptățiți și la plata drepturilor salariale calculate în funcție de VRS 217,06 lei.

Cu privire la calcularea drepturilor salariale în funcție de nivelul salariului minim brut pe economie, instanța reține că prin HG nr. 1/2017 începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei.

Potrivit HG nr. 846/2017 , începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar.

În cadrul sistemului de salarizare bugetară au fost adoptate 3 legi cadru de salarizare, respectiv Legea 330/2009, Legea 284/2010 si Legea 153/2017. Dispozițiile Legii 284/2010 au fost completate prin emiterea unor ordonanțe de urgență, cu privire la modul de stabilire al salariului.

Potrivit art. 3 din Anexa IV din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea uiitară a personalului plătit din fonduri publice Art. 3 – (1) Pentru activitatea depusă, cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari în activitate au dreptul la soldă. (2) Solda se compune din solda lunară și din alte drepturi salariale. (3) Solda lunară este formată din solda funcției de bază, solda de grad, gradații și, după caz, indemnizația de comandă,

Conform art. 3 din Anexa VII din Legea-cadru nr. 284/2010 (Art. 3 – (1) Personalul militar are dreptul la soldă lunară. (2) Solda lunară se compune din solda funcției de bază, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale. (3) Solda funcției de bază este formată din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferențierii soldelor funcțiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare și coeficienți de ierarhizare pentru soldele de funcție.

Conform art. 3 din Anexa VI din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017, Art. 3 – (1) Personalul militar are dreptul Ia soldă lunară. (2) Solda lunară se compune din solda de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

Instituția pârâtă susține că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată nu poate fi comparat cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de ńmcție.

Acest punct de vedere nu este însă însușit de către instanță.

Reține instanța din succesiunea legilor de salarizare mai sus expuse, că, în mod succesiv s-au păstrat în plată venituri salariale anterioare, reglementarea inițială avută în vedere astfel, fiind cea corespunzătoare prevederilor Legii 138/1999. Solda de âłncție este cea specifică Legii 138/1999.

Potrivit art. 3 din Legea 138/1999, Cadrele militare in activitate si militarii angajati pe baza de contract au dreptul la o solda lunara, compusa din: solda de ńłnctie, solda de grad, solda de merit, indemnizatia de comanda, gradatii si indemnizatia de dispozitiv,iar potrivit art. 4 din aceeași lege, (1) Soldele de functie ale cadrelor militare in activitate si ale militarilor angajati pe baza de contract sunt diferentiate prin coeficienti de ierarhizare, in raport cu atributiile ce revin fiecarei functii, complexitatea si de raspundere cerut de indeplinirea acesteia, solicitarile la efort, arma si esalonul la care isi desfasoara activitatea.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate și succesiunea lor în timp,instanța apreciază că echivalența salariului minim brut pe țară de 1450 lei, respectiv 1900 lei, fără sporuri sau alte adaosuri se face prin analiza comparativă cu solda de funcție a fiecărui militar angajat.

Doar comparând aceleași elemente ale soldei se pot stabili drepturi salariale corect calculate, respectiv, se poate compara doar acea parte a soldei care nu este influențată de sporuri sau alte adaosuri cu nivelul salariului minim pe economie.

Referirea Ia salariul de bază minim brut pe țară se poate desprinde și din OUG 2/2017 și OUG 9/2017.

Ulterior intrării în vigoare a Legii 153/2017, raportarea la salariul de bază minim brut pe țară este certă.

Potrivit Anexei Nr. VI – FAMILIA OCUPAȚIONALĂ DE FUNCȚII BUGETARE

APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ Șl SECURITATE NAȚIONALĂ art. 7 din Legea 153/2015 alin. (1) Pentru gradul militar pe care îl deține, ca drept al titularului și recunoaștere în plan social, personalul militar, respectiv polițistul și funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare beneficiază de soldă de grad, respectiv de salariul gradului profesional deținut. (. . .) iar potrivit alin. (3) din același articol, Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.

Guvernul României are obligația de a stabili salariul de bază minim brut pe țară garantat in plată conform art. 164 alin. 1 Codul muncii.

Odată stabilit de guvern salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată acesta este obligatoriu atât în sistemul privat, cat și în sistemul bugetar.

Susținerea instituției pârâte că salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată nu poate fi comparat cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucția salariului de fincție este contrazisă de HG nr. I/2017 și HG nr. 846/2017 care prevăd nivelul salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri.

Astfel, reclamantul și intervenientul sunt îndreptățiți la calcularea drepturilor salariale lunare cu luarea în considerare a HG nr. 1/2017 și HG nr. 846/2017, în raport cu solda de funcție .

În ceea ce privește drepturile salariale recunoscute potrivit prezentei hotărâri, instanța consideră că se cuvin reclamantului și intervenientului calcularea și plata acestor drepturi actualizate cu rata inflației, conform OUG 90/2017, plus dobânzi calculate de la data scadenței fiecărui drept și până la data plății, în acord cu prevederile art. 1531 și 1535 din Codul civil și Decizia RIL nr. 2/2014 a ÎCCJ pentru repararea integrală a prejudiciului.

În ceea ce privește celelalte drepturi solicitate de către reclamant și de către intervenient, se reține că acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, majorările soldelor de funcție solicitate în baza anexei VI la Legea 153/2017 se pot acorda doar în condițiile respectării etapelor de aplicare etapizată a Legii 153/2017, prevăzute de art. 38. Din dispozițiile legale menționate, rezultă că Legea 153/2017 va fi aplicată în totalitatea ei doar din anul 2022.

Cu privire la sporurile solicitate, se reține că acestea trebuie să respecte limita maximă prevăzută la alt. 25 din Legea 153/2017.

Reclamantul Feher Cosmin Dan pretinde un spor de 30% pentru pericol deosebit în loc de 20% cum este acordat în prezent, motivând că există alți colegi care au în plată acest spor la nivelul de 30%.

Instanța nu poate stabili în concret valoarea acestui spor, deoarece pe de-o parte nu s-a adus în discuție în dosar încadrarea sporurilor în limita prevăzută de art. 25 din Legea 153/2017, iar pe de altă parte, în condițiile în care s-a recunoscut reclarnantului dreptul de a fi salarizat la nivel maxim începând cu intrarea în vigoare a Legii 71/2015, dacă sporul menționat este în plată pentru alți colegi în cuantumul de 30%, acest cuantum se va aplica și reclamantului, în mod indirect, ca efect al admiterii primului capăt de acțiune.

Cu privire la premiul anual solicitat, se reține că acesta nu se acordă.

Conform Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, la art. 25 se prevedea „(l) Pentru activitatea desfăNrată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de baza sau a indemnizaților de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea. (2) Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acorda proporponal cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de baza brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate. (3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfăpłrat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârgt abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcpe pentru fapte imputabile lor. (4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acorda premiul”.

Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. 8 prevedea că: ,sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acorda începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere Ia stabilirea maiorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi ”.

Pentru anii următori, instanța va reține că începând cu anul 2012, premiul anual nu a mai fost prevăzut în niciuna dintre legile și ordonanțele anuale de salarizare. Astfel, Legea nr. 283/2011, OUG nr. 84/2012, OUG nr. 103/2013, OUG nr. 83/2014 care au reglementat salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru anii 2012-2015 nu au prevăzut acordarea premiului anual.

Includerea acestui premiu anual în salariul lunar nu a fost prevăzută decât prin Legea 285/2010 și numai pentru premiul anual aferent anului 2010 care a fost folosit pentru a se acorda majorările salariale din anul 2011. Ulterior, nu mai există nicio altă prevedere legală care să stipuleze introducerea premiului anual aferent anilor 2011-2014 în salariul lunar, așa cum s-a dispus în mod expres prin Legea nr. 285/2010, astfel că solicitarea reclamantului și a intervenientului apare ca neîntemeiată.

În consecință, raportat la aspectele menționate, în baza art. 1, 2 alin. 1 lit i și 18 din Legea 554/2004, instanța va admite în parte acțiunea formulată, recunoscând reclamantului și intervenientului drepturile de salarizare la nivel maxim, la aplicarea valorii sectoriale de referință de 217,06 lei și la actualizarea soldei de funcție în baza HG nr. I/2017 și HG nr. 846/2017 , apreciind că se impune respingerea celorlalte pretenții. Fără cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea principală formulată de reclamantul …… în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CLUJ cu sediul în Cluj-Napoca, str. Năvodari, nr.15, jud. Cluj.

Admite cererea de intervenție formulată de către intervenientul ….. în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN CLUJ cu sediul în Cluj-Napoca, str. Năvodari, nr. 15, jud. Cluj.

Obligă instituția pârâtă la recalcularea drepturilor salariale ale reclamantului și ale intervenientului la nivelul maxim al acestor drepturi salariale aflat în plată pentru funcții similare, începând cu data de 9.04.2015.

Stabilește că reclamantul și intervenientul au dreptul la calcularea drepturilor salariale, începând cu data de I. 12.2015, prin raportare la o VRS de 217,06 lei.

Stabilește că reclamantul și intervenientul au dreptul Ia calcularea drepturilor salariale, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1450 lei,conform HG 1/2017, fără alte sporuri și adausuri, respectiv calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcție stabilită la 1450 lei.

Stabilește că reclamantul și intervenientul au dreptul la calcularea drepturilor salariale începând cu data de 1.01.2018, prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în sumă de 1900 lei, conform HG 846/2017, fără alte sporuri și adausuri, respectiv calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, prin raportare la solda de funcție stabilită la 1900 lei.

Stabilește că drepturile salariale astfel calculate se acordă și pe viitor, până la intervenirea unor noi modificări ale situației reclamantului și intervenientului sau la intervenirea unor modificări legislative.

Obligă instituția pârâtă la plata drepturilor salariale astfel calculate, conform prezentei sentințe, actualizate cu indicele de inflație plus dobânzile legale de la data scadenței și până la plata efectivă.