Motive stergere biroul de credit

motive stergere biroul de credit

Sunt raportat in Biroul de Credit

Intrebare:

– Ce argumente pot invoca in notificarea catre Biroul de Credit si Centrala de Risc Bancar pentru ca datele negative sa-mi fie sterse?

Raspuns avocat specializat in stergerea datelor negative din Biroul de Credit si Centrala de Risc Bancar:

– In speta recenta pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti in luna septembrie 2019, judecatorul a retinut urmatoarele aspecte:

Sentința civilă nr.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul ….. și pe pârâtele S.C. BANCPOST S.A., CENTRALA RISCURILOR DE CREDIT și S.C. BIROUL DE CREDIT S.A., având ca obiect obligație de a face.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de …..2018, sub nr. ….., reclamantul …. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele S.C. BANCPOST S.A., CENTRALA RISCURILOR DE CREDIT și S.C. BIROUL DE CREDIT S.A., obligarea acestora la ștergerea mențiunilor referitoare la restanțele de plată din evidența Biroului de Credit S.A. și a Centralei Riscurilor de Credit și obligarea pârâtei S.C. BancPost S.A. la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, a arătat că la data de …. a încheiat cu S.C. BancPost S.A. contractul de credit nr. ……2008, modificat prin actele adiționale nr. ….., debitori fiind reclamantul și soția sa. În urma divorțului, acesta nu a reușit să își mai îndeplinească obligațiile contractuale, fiind executat silit pentru întreaga sumă, însă în prezent a vrut să achite datoria.

În continuare, reclamantul a afirmat că a vrut să contracteze un alt împrumut pentru a achita debitul rezultat din contractul de credit nr. ….., însă i s-a refuzat cererea, deoarece a fost raportat la Biroul de Credit sau la Centrala Riscurilor de Credit.

De asemenea, reclamantul a susținut că de la momentul efectuării ultimei plăți și până în prezent, nu i s-a cerut acordul pentru a fi raportat și nu i s-a adus la cunoștință acest aspect. Astfel, pârâta S.C. BancPost S.A. a încălcat prevederile art. 4 lit. d din Legea nr. 677/2001.

Totodată, a arătat că acesta nu a fost înștiințat în prealabil cu privire la raportarea Ia Biroul de Credit, reclamantul aflând despre raportare la momentul prezentării sale la o altă instituție de credit pentru a contracta un alt împrumut. Mențiunile generale din cuprinsul contractului de credit referitoare la dreptul băncii de a raporta datele pozitive și negative ale împrumutatului nu echivalează cu înștiințarea prevăzută de art. 8 alin. (2) din Decizia nr. 105 din data de 15.12.2007 emisă de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Reclamantul a mai învederat că prin acțiunile sale, pârâta a încălcat prevederile Regulamentului (UE) 2016/79, care a intrat în vigoare din data de 25.05.2018 și care nu limitează efectele sale la prelucrările de date cu caracter personal care se vor efectua ulterior intrării sale în vigoare. Așadar, persoanele care au prelucrat datele cu caracter personal cu încălcarea regulamentului, anterior intrării sale în vigoare, au obligația de a alinia efectuate nelegal la noile exigențe legislative.

În drept, a invocat prevederile art. 5, art. 14 și art. 18 din Legea nr. 677/2001, Decizia nr. 105 din data de 15.12.2007, Regulamentul (UE) 2016/79.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, între reclamant și pârâta BANCPOST S.A. s-au încheiat contractele de credit nr. …..2008 pentru suma de 83.680 CHF (fl. 8-23) și nr. …..2008 pentru suma de 8.158 euro.

Potrivit susținerilor Băncii Transilvania (f. 103), creanțele rezultate din cele două contracte de credit au fost cesionate de Bancpost S.A., cesionarei EUROBANK ERGASIAS.

Conform Situației înscrierii la Biroul de Credit (fl. 57-63 și 100), la data de …..2018 și de ….2019, reclamantul figura cu restanțe la plata ratelor celor două credite contracte. Pentru contractul de credit nr……2008 apărea suma restantă de 112.782 CHF, fiind încadrat în categoria G de întârziere, starea contului figurând ca „cont plătit complet, a fost un cont dat la colectare”, iar ultima actualizare s-a făcut la data de 18.04.2018. Pentru contractul de credit nr. ……2008, apărea suma restantă de 5.726 euro, fiind încadrat în fiind încadrat în categoria G de întârziere, starea contului figurând ca „cont plătit complet, a fost un cont dat la colectare”, iar ultima actualizare s-a făcut la data de 03.05.2018.

De asemenea, potrivit Raportului de credit emis la data de 26.06.2019 (fl. 169-184) pe numele reclamantului, pentru cele două contracte de credit menționate anterior nu mai apare nicio sumă restantă, categoria de întârziere fiind O, iar la starea conturilor figurează „cont plătit sau închis/sold zero”.

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) C.proc.civ., instanta se va pronunța mai întâi asupra exceptiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosinta, Centralei Riscurilor dc Credit, invocată de pârâtă prin întâmpinare, instanța următoarele:

Pentru a se promova o acțiune în justiție trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții, și anume, capacitate procesuală, calitate procesuală, afirmarea unui drept recunoscut de lege, actual și exercitat cu bună credință și afirmarea unui interes legitim, actual, direct și personal.

Capacitatea procesuală de folosință presupune aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. Astfel, capacitatea procesuală de folosință nu este altceva decât un aspect al capacității civile, un reflex pe plan procesual al capacității de folosință. În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință începe la nașterea lor și încetează odată cu moartea acestora.

Art. 56 C.proc.civ stabilește că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. De asemenea, potrivit art. 205 alin. (1) și alin. (2) 2 C.civ., persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a avea drepturi și obliga(ii de la data înregistrării lor, iar celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligatii, după caz, potrivit art. 194, de la data actului de înfiinfare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii oricărei alte cerinte prevăzute de lege.

Pârâta arată că este doar o bază de date care conține informațiile de risc de credit raportate în format electronic de către persoanele declarante.

Potrivit art. I alin. (1) și alin. (2) din Regulamentul BNR nr. 2/2012 privind organizarea și funcționarea la Banca Națională a României a Centralei Riscului de Credit, CRC gestionează informatia de risc de credit și informatia despre fraudele cu carduri pentru scopurile specifice ale utilizatorilor, în conditiile păstrării secretului profesional și participă la schimbul transfrontalier de informalii în conformitate cu prevederile Memorandumului de întelegere privind schimbul de informalii între registrele de credit nationale, în vederea transmiterii acestora către persoanele declarante, încheiat de Banca Natională a României cu autorită(ile competente în materie din statele membre. De asemenea, potrivit art. 4, CRC organizează și gestionează o bază de date ce conține aceste informații, iar conform art. 16 alin. (1), CRC asigură înregistrarea informatiilor raportate de persoanele declarante și prelucrarea acestor informalii în scopul obtinerii de date agregate necesare utilizatorilor.

Din interpretarea dispozițiilor regulamentului, instanța apreciază că CRC este o bază de date care conține informațiile de risc de credit raportate în format electronic de către persoanele declarante. Aceasta nu este o instituție cu personalitate juridică și patrimoniu propriu, neavând aptitudinea de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.

Prin urmare, instanța constată că aceasta nu are capacitate procesuală de folosință și va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Centralei Riscurilor de Credit, invocată de pârâtă prin întâmpinare, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu pârâta CENTRALA RISCURILOR DE CREDIT ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință.

Pe fond, cu titlu prealabil, având în vedere prevederile art. 6 alin. (1), (2) și (5) C.civ. și având în vedere că prelucrarea datelor cu caracter personal de către pârâta BancPostS.A. a avut loc doar înainte de data de 25.05.2018, data intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/679, în speță, este aplicabilă Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date. Datele negative care se solicită a fi șterse au fost transmise de pârâtă către Biroul de Credit începând cu data de 30.07.2011, ultimele actualizări fiind în data de 18.04.2018 și 03.05.2018 (fl. 57-63).

Instanța reține aplicabilitatea Legii 677/2001 și a Deciziei 105/2007 a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu caracter personal (ANSPDCP), având în vedere atât data sesizării instanței cât și data efectuării înregistrărilor a căror ștergere se solicită.

Cu titlu preliminar se impune a se menționa că informațiile referitoare la restanțele înregistrate de o persoană în legătură cu obligațiile rezultând din contractele de credit încheiate de acestea reprezintă date cu caracter personal în sensul Legii 677/2001, reprezentând în accepțiunea Deciziei 105/2007 a ANSPDCP date negative, definite la art. 2 lit. d va fiind informații referitoare Ia întârzierile la plată a obligațiilor decurgând din relațiile de ereditare a persoanelor fizice.

Potrivit art. 4 din Decizia nr. 105/2007 a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu caracter personal, birourile de credit colectează date cu caracter personal exclusiv de la participanți. Datele înregistrate în sisteme de evidență de tipul birourilor de credit pot fi actualizate, modificate, completate sau șterse fie direct de către paftieipantul care a transmis datele, fie de către biroul de credit, la cererea sau în acord cu participantul.

De asemenea, art. 8 alin. (l) din Decizie prevede că datele cu caracter personal ale solicitanților de credit (indiferent de tipul acestora) se transmit către sistemele de evidență de tipul birourilor de credit numai cu acordul scris al persoanei vizate, obținut de participanți la data depunerii cererii de credit. Conform alin. (2), datele negative, inclusiv cele rezultate din aplicarea comisioanelor sau majorări ale ratei dobânzilor, se transmit către sistemele de evidență de tipul birourilor de credit numai după înștiințarea prealabilă, realizată de către participanți în scris, telefonic, prin SMS sau e-mail, a persoanei vizate cu privire la întârzierile la plată și transmiterea datelor, realizată cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data transmiterii.

Instanța reține că reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la ștergerea mențiunilor referitoare la restanțele de plată din evidența Biroului de Credit S.A. și a Centralei Riscurilor de Credit. Din cuprinsul Raportului de credit emis la data de 26.06.2019 (fl. 169-184) pe numele reclamantului, reiese că pentru cele două contracte de credit menționate anterior nu mai apare nicio sumă restantă, categoria de întârziere fiind O, iar la starea conturilor figurează „cont plătit sau închis/sold zero”.

Prin urmare, având în vedere că pe parcursul procesului s-au radiat datele negative cu privire la conturile reclamantului din evidența Biroului de Credit, instanța constată că prezenta cauză a rămas fără obiect și o va respinge în consecință.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, potrivit art. 453 alin. (1) C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată. Reclamanta a achitat un onorariu avocațial în cuantum de 1.5000 lei, conform facturii și chitanței de la filele 25-26, solicitând obligarea pârâtei BancPost S.A. la plata acestuia.

Față de cele arătate, instanța va obliga pârâta S.C. BANCPOST S.A. la plata către reclamant a sumei de 1.500 Iei, cu titlu de onorariu avocațial.