O interpretare corecta a unei instante bucureste intr-un dosare de dare in plata. Impreviziunea in contractele de credit raportat la Decizia Curtii Co

O interpretare corecta a unei instante bucureste intr-un dosare de dare in plata. Impreviziunea in contractele de credit raportat la Decizia Curtii Constitutionale nr. 623/2016

 ‘’Instanța constată că motivele indicate de pârâții în susținerea aplicării dispozițiilor Legii nr. 77/2016 sunt creșterea cursului CHF, situația medicală a pârâților după data încheierii contractului și până în prezent și reducerea veniturilor acestora, acestea constituind riscul supraadăugat în viziunea acestora’’

Practica judiciara favorabila consumatorilor in dosare de dare in plata. Impreviziunea raportata la situatia creditelor in CHF

Analizând actele și lucrările dosarului, instanta retine următoarele:

Instanța reține totodată că prin Decizia nr. 623/25.10.2016 a Curții Constituționale a României publicată în Monitorul Oficial nr. 53 din 18 ianuarie 2017, s-a stabilit că Legea nr.77/2016 reprezintă o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit (paragraful nr. 1 15), iar instituția impreviziunii aplicabilă ope legis pentru toate contractele încheiate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 77/2016 nu poate fi recunoscută, fiind în contradicție cu prevederile constituționale.

S-a mai statuat că posibilitatea părților din contractele respective de a prezenta situația de fapt dintr-un dosar în fața unei instanțe judecătorești este absolut necesară având în vedere că judecătorul trebuie să verifice această situație, astfel încât instituția dării în plată să nu fie un instrument discreționar pus la dispoziția doar a unei părți și, astfel, să dezechilibreze raportul contractual. Numai în acest fel se poate asigura, în aceste cazuri, respectarea principiului egalității armelor în cadrul procesului civil.

Prin urmare, fiind învestită cu o acțiune întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 77/2016 instanța trebuie să analizeze dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a opera impreviziunea.

Astfel, deși nu exista o reglementare în acest sens, conform doctrinei și jurisprudenței dezvoltate sub imperiul Codului civil din 1864 a fost recunoscută posibilitatea aplicării teoriei impreviziunii în cazul în care un eveniment excepțional și exterior voinței părților, ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil de acestea la data încheierii contractului, ar face excesiv de oneroasă executarea obligației debitorului. Astfel, teoria impreviziunii era fundamentată pe prevederile art.970 C.civ din 1864 care statuau că trebuie executate cu bună-credinłă conventiile, ele obligând nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligałiei după natura sa. Așadar, chiar dacă nu era consacrată in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din însăși reglementarea de principiu relativă la contracte, ea fiind justificată prin elementele de bună-credință și echitate ce caracterizează executarea contractelor.

Impreviziunea intervine când în executarea contractului a survenit un eveniment excepțional și exterior ce nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la data încheierii contractului în privința amplorii și efectelor sale, ceea ce face excesiv de oneroasă executarea obligațiilor prevăzute de acesta.

Astfel cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 623/2016 anterior arătată, impreviziunea nun:ai riscul supraadăugat și, în condițiile intervenirii acestuia, este menită să reamenajeze prestațiile la care părțile s-au obligat în condițiile noii realități economice/juridice. Ea nu are drept scop revenirea la prestațiile de la momentul a quo al încheierii contractului de credit sau la riscul acceptat de către părți la același moment, fiind, așadar, străină acestora, dar oferă o bază legală pentru adaptarea sau încetarea contractului. Adaptarea are loc atunci când utilitatea socială a contractului poate fi menținută, pe când încetarea atunci când în cazul intervenirii noilor condiții contractul își pierde utilitatea socială. În consecință, revine, în primul rând, părților obligația de a renegocia contractul, iar, în al doilea rând, renegocierea trebuie să fie una efectivă prin raportare la noua realitate.

A mai stabilit aceasta că evaluarea intervenirii acestui risc trebuie privită și realizată în ansamblu, prin analiza cel puțin a calității și pregătirii economice/juridice a cocontractanților, a valorii prestațiilor stabilite prin contract, a riscului deja materializat și suportat pe perioada derulării contractului de credit, precum și a noilor condiții economice care denaturează atât voința părților, cât și utilitatea socială a contractului de credit (paragraful 98).

Prin raportare la aceste principii, instanța va analiza dacă în prezenta cauză, luând în considerare situația debitorilor, poate fi aplicată teoria impreviziunii, pentru a face o diferentiere între debitorii de bună-credinta și cei de rea-credinta, între cei care nu mai pot să plătească și cei care nu mai vor să plătească, astfel cum a statuat Curtea Constituțională în decizia susmenționată (paragraful 1 16).

Instanța constată că motivele indicate de pârâții în susținerea aplicării dispozițiilor Legii nr. 77/2016 sunt creșterea cursului CHF, situația medicală a pârâților după data încheierii contractului și până în prezent și reducerea veniturilor acestora, acestea constituind riscul supraadăugat în viziunea acestora.

Instanța reține că pârâtul ……… are un venit net în valoare de 2274 lei (f….), iar de la ……… acesta urmează să se pensioneze pentru limită de vârstă, conform adeverințelor depuse….., pârâta Sebe…………. are un venit net de 1162 lei/lună pentru perioada februarie 2018-martie 2018(f….), iar pârâta …… nu realizează niciun venit, conform adeverinței de venit depusă la dosar(f….). Astfel, veniturile pârâților au scazut de la momentul acordării creditului când pârâta ……… realiza un venit personal de aproximativ 7000 lei, în timp ce pârâtul …. realiza un venit salarial în cuantum de aproximativ 3000 lei, iar pârâta ………. realiza, de asemenea, un venit salarial în cuantum de aproximativ 3000 lei, conform susținerilor pârâtei ………… consemnate în încheierea de ședință din data de ………., necontestate de reclamantă(f…..), dar și venituri din cedarea folosinței bunului imobil situat în comuna ……….

Instanța constată totodată că în perioada scursă de la momentul încheierii contractului de credit, veniturile pârâților au scăzut constant, astfel cum reiese din adeverințele de venit depuse (f…..), pârâții nemaiputând să achite ratele, formulând cerere de reeșalonare a creditului încă din data de ……… (f….), în contextul în care trei dintre membri familiei, respectiv pârâta ……… s-au confruntat cu probleme grave de sănătate începând cu anul 2008, conform actelor medicale depuse la dosar……….

Instanța reține totodată că societatea ……… ai cărei asociați au fost pârâtele ………., a fost dizolvată în anul …………și radiată din Registrul Comerțului la data ……….

Ca urmare a neachitării ratelor, contractul a fost declarat scadent anticipat, fiind declanșată executarea silită pentru suma de ……….. CHF astfel cum rezultă din considerentele hotărârii pronunțate în contestația la executare formulată de contestatorii ………. și cum au susținut reclamanta în cuprinsul cererii și pârâții prin notele de ședință depuse la dosar.

În consecință, instanța constată că în cazul desfășurării procedurii de executare silită, prin vinderea la licitație publică a imobilului asupra căruia banca are o ipotecă de _prim rang, reclamanta nu și-ar recupera creanța în totalitate (dat fiind scăderea valorii de piață a imobilului dublată de scăderea prețului de vânzare în cadrul unei astfel de proceduri), iar pârâții s-ar afla într-o situație extrem de dificilă, prin menținerea unui cuantum ridicat al diferenței de plată.

În mod evident, sub acest aspect, notificarea răspunde scopului legii, astfel cum acesta a fost definit în expunerea de motive a actului normativ și explicat în considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 623/25.10.2016.

În concluzie, instanța constată că pârâții au acționat cu bună-credință și au încercat prin cererea de reeșalonare a creditului adresată băncii renegocierea clauzelor care ar fi generat dezechilibrul contractual semnificativ și de natură a îi plasa pe aceștia în imposibilitatea de a-și executa obligațiile de plată din cauza situației economice extrem de dificilă a acestora.

Faptul că părțile au încheiat anterior acte adiționale prin care reclamanta a oferit facilități la plata ratelor de credit nu înlătură dreptul pârâților de a invoca prevederile Legii nr.77/2016 atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de aceasta.

Prin urmare, în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, în mod evident pârâții se află într-o situație financiară foarte dificilă, aceștia realizând venituri cumulate de aproximativ ….. lei net lunar, care nu le-au permis achitarea ratelor scadente. Este de necontestat faptul că pârâții se află într-o imposibilitate obiectivă de a-și aduce la îndeplinire obligațiile asumate, suma de …….. lei urmând a fi utilizată și pentru suportarea cheltuielilor lunare cu caracter periodic ale celor patru membri de familie (întreținere, hrană, medicamente etc). De altfel, această situație a generat și comportamentul reclamantei de a declara scadent anticipat creditul și de a porni executarea silită.

În lumina celor ce preced, instanța apreciază că notificarea îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr. 77/2016, fiind întrunite cerințele impreviziunii, astfel cum aceasta a fost dezvoltată în considerentele Deciziei nr. 623/2016, debitorii aflându-se în imposibilitate de a achita creditul, motiv pentru care instanța va respinge contestația formulată de reclamantă.

Avocat notificare dare in plata, notificare dare in plata model, dare in plata conditii, impreviziunea in contractele de credit, darea in plata a unui imobil, dare in plata suspenda executarea, darea in plata suspenda plata ratelor, reechilibrare contract de credit, teoria impreviziunii jurisprudenta, adaptarea contractului de credit, avocat drept civil Bucuresti, Sector 1, 2, ,3, 4, 5 si 6, Buftea si Cornetu, Otopeni, Buzau, Ialomita, Slobozia, Giurgiu, Ploiesti, Pitesti, Racari, Targoviste, Pascani, Iasi, Bacau, Roman, Neamt