Ordonanță președințială – suplinirea consimțământului pentru reintegrarea minorilor la școală.

Ordonanță președințială – suplinirea consimțământului pentru reintegrarea
minorilor la școală.

Părţile, în calitate de părinţi ai minorilor, exercită împreună şi în mod egal
autoritatea părintească, având dreptul şi îndatorirea de a creşte copii, îngrijind de educaţia,
învăţătura şi pregătirea lor profesională, potrivit propriilor convingeri, însuşirilor şi nevoilor
copilului, fiind datori să dea copiilor orientarea şi sfaturile necesare exercitării
corespunzătoare a drepturilor recunoscute de lege în favoarea lor, conform art. 503 alin.1 şi
art. 487 Cod civil.

În situaţia în care ambii părinţi exercită autoritatea părintească, dar nu
locuiesc împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului
învăţăturii, se iau numai cu acordul ambilor părinţi, conform art. 36 alin.3 din Legea
nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Măsura adoptată în mod unilateral de către pârâtă de a retrage copiii de la şcoala
arabă şi de a-i înscrie în învăţământul cu predare în limba română aduce atingere şi
continuităţii educării copiilor cu luarea în considerare a originii lor religioase şi lingvistice.
Astfel, deşi copiii au fost crescuţi în religia islamică şi au frecventat cursurile unei şcoli cu
predare majoritară în limba arabă, pârâta, în mod unilateral, a înţeles să schimbe instituţia
de învăţământ a celor doi copii, invocând preferinţa acestora pentru o şcoală publică cu
predare în limba română şi faptul că minorii nu împărtăşesc convingerile religioase ale
tatălui, acestea nefiind în interesul minorilor.
Practica judecatoreasca:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2
Bucureşti la data de ………… sub nr……….., astfel cum a fost completată la data de
29.09.2017, reclamantul AKM- N a chemat în judecată pe pârâta AKC-M pentru ca, prin
hotărârea ce se va pronunţa să se dispună, în mod provizoriu, până la soluţionarea definitivă a
dosarului de fond nr. X/300/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Sector 2 Bucureşti, reintegrarea
minorilor AKAH şi AKKS la şcoala JSB şi suplinirea consimţământului pârâtei cu privire la
reintegrarea minorilor la această şcoală.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
În fapt, părţile s-au căsătorit la data de 30 noiembrie 2005 (f.24) şi sunt părinţii
minorilor AKAH şi AKKS (f.25-26).
Potrivit adeverinţelor emise de instituţiile de învăţământ depuse la dosar, cei doi
minori au urmat cursurile preşcolare şi şcolare la Bucharest BIS, ulterior, din anul 2015, la JS,
minorul AH frecventând în anul şcolar 2016-2017 cursurile clasei a VII-a, fără să promoveze
însă anul şcolar, iar minora KS fiind înscrisă în anul şcolar 2017-2018 în clasa a III-a.
Totodată, conform adeverinţelor eliberate de Centrul Cultural Islamic Islamulazi –
Filiala Bucureşti (f.108-109), cei doi minori sunt de religie musulmană, minorul H participând
la cursurile de Religie islamică organizate săptămânal în cadrul fundaţiei, iar minora
participând la cursuri şi la diferite activităţi dedicate copiilor musulmani.
Aceeaşi fundaţie atestă faptul că în perioada 25.08.2017-10.09.2017, reclamantul a
mers în pelerinaj, împreună cu un grup organizat format din 104 persoane, în Arabia Saudită,
participând la ritualurile de pelerinaj în raşele Mekka şi Medina (f.111).
La solicitarea scrisă a mamei pârâte formulată la data de 6.09.2017 (f.41, 44) minorii
au fost retraşi de la această instituţie de învăţământ, cererea de retragere fiind aprobată de
conducerea şcolii şi s-a eliberat situaţia şcolară pentru cei doi elevi (f.46).
Pe rolul Judecătoriei Sector 2 Bucureşti este înregistrat dosarul având ca obiect divorţ,
privind pe reclamantul AKMN şi AKCM (f.47).
Potrivit referatului de anchetă socială întocmit de Autoritatea Tutelară din Cadrul
Primăriei Sector 4 Bucureşti, începând cu anul şcolar 2017-2018 minorii au fost înscrişi la SG
nr.X din sectorul 2 Bucureşti.
In drept, sub aspectul admisibilităţii căii procesuale, instanţa va avea în vedere
dispoziţiile art. 997 Cod procedură civilă, potrivit cărora: (1) Instanţa de judecată, stabilind că
în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în
cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea
unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce sar
ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu
cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în
vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3)
La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau
fără trecerea unui termen. (4) Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs
judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care
să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea
situaţiei de fapt”.
Analizând cererea de ordonanţă preşedinţială în lumina condiţiilor speciale de
admisibilitate şi a dispoziţiilor privind modul de exercitare şi conţinutului autorităţii
părinteşti, prin prisma înscrisurilor existente la dosarul cauzei, a situaţiei de fapt astfel cum a
fost reţinută de către instanţa de judecată, precum si a interesului superior al minorilor,
Instanţa constată că este îndeplinită în cauză condiţia afirmării de către reclamant a
aparenţei de drept, poziţia acesteia, în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa
preşedinţială fiind preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări
şi analize a situaţiei de fapt.
Astfel, părţile, în calitate de părinţi ai minorilor, exercită împreună şi în mod egal
autoritatea părintească, având dreptul şi îndatorirea de a creşte copii, îngrijind de educaţia,
învăţătura şi pregătirea lor profesională, potrivit propriilor convingeri, însuşirilor şi nevoilor
copilului, fiind datori să dea copiilor orientarea şi sfaturile necesare exercitării
corespunzătoare a drepturilor recunoscute de lege în favoarea lor, conform art. 503 alin.1 şi
art. 487 Cod civil.
În situaţia în care ambii părinţi exercită autoritatea părintească, dar nu locuiesc
împreună, deciziile importante, precum cele referitoare la alegerea felului învăţăturii, se iau
numai cu acordul ambilor părinţi, conform art. 36 alin.3 din Legea nr.272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Prin conduita sa, pârâta, care, fără acordul şi consultarea reclamantului, a solicitat
instituţiei de învăţământ, frecventată în mod continuu de minori încă din perioada preşcolară,
retragerea copiilor şi înscrierea lor într-o altă instituţie de învăţământ, a adus atingere
drepturilor reclamantului consacrate prin dispoziţiile legale menţionate.
Totodată, măsura adoptată în mod unilateral de către pârâtă de a retrage copiii de la
şcoala arabă şi de a-i înscrie în învăţământul cu predare în limba română aduce atingere şi
continuităţii educării copiilor cu luarea în considerare a originii lor religioase şi lingvistice.
Astfel, deşi copiii au fost crescuţi în religia islamică şi au frecventat cursurile unei şcoli cu
predare majoritară în limba arabă, pârâta, în mod unilateral, a înţeles să schimbe instituţia de
învăţământ a celor doi copii, invocând preferinţa acestora pentru o şcoală publică cu predare
în limba română şi faptul că minorii nu împărtăşesc convingerile religioase ale tatălui, acestea
nefiind în interesul minorilor.
În aprecierea instanţei o astfel de apărare nu poate fi primită câtă vreme din
înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că minorii au frecventat permanent forme de
învăţământ în limba arabă, au fost botezaţi în religia islamică, adoptată chiar şi de pârâtă, au
frecventat activităţile Centrului Musulman Islamic Islamulazi, pe întreaga perioadă cât părţile
au convieţuit, fără vreo opunere din partea pârâtei deşi, în măsura în care acestea nu ar fi fost
în interesul superior al copiilor, în exercitarea autorităţii părinteşti avea nu doar dreptul, ci şi
obligaţia de a interveni.
Deşi opinia exprimată de minori cu prilejul ascultării lor în camera de consiliu este în
acelaşi sens cu susţinerile pârâtei, instanţa, prin raportare şi la motivele invocate de copii,
vârsta şi gradul lor de maturitate, apreciază că şcoala pe care chiar părinţii au ales-o pentru
copiii lor şi pe care aceştia au frecventat-o cu regularitate răspunde într-o mai mare măsură
nevoilor de educaţie, continuitate religioasă şi lingvistică a copiilor, mai ales în contextul
separării în fapt a părinţilor, cu consecinţa părăsirii şi de către copii a locuinţei familiei şi
schimbării programului şi obişnuinţelor lor zilnice.
În ce priveşte caracterul provizoriu, cu semnificaţia conţinutului reversibil al
măsurilor luate, în condiţiile în care pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot lua măsuri a
căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt, instanţa apreciază că
reintegrarea minorilor şi suplinirea consimţământului pârâtei în acest sens reprezintă doar o
modalitate de a preîntâmpina pierderea dreptului minorilor de a frecventa şcoala aleasă de
către ambii părinţi, ca fiind în interesul acestora, de a permite minorului H susţinerea
examenului de corigenţă şi promovarea în anul următor de studii, părţile putând oricând, în
exercitarea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în cadrul autorităţii părinteşti comune pe care
o exercită asupra minorilor şi pentru respectarea interesului superior al acestora, să aprecieze
că o şcoală în limba română răspunde în mai mare măsură nevoilor unuia sau altuia dintre
copii.
Totodată măsura reintegrării în instituţia de învăţământ este dispusă până la
soluţionarea în primă instanţă a dosarului nr. X/300/2017 având ca obiect divorţ şi cereri
accesorii acestuia cu privire la minori, în speță fiind îndeplinită, așadar, condiția de
admisibilitate privind vremelnicia.
Instanţa nu va dispune măsura solicitată de reclamant până la soluţionarea definitivă a
dosarului nr. X/300/2017, ci doar până la soluţionarea de către prima instanţă a acestei cauze,
având în vedere faptul că instanţa învestită cu soluţionarea dosarului de fond, în urma
administrării întregului probatoriu util pentru determinarea interesului superior al minorilor,
va pronunţa o hotărâre executorie provizoriu de drept, conform art. 448 alin.1 pct. 1 Cod
procedură civilă.
Este îndeplinită în cauză şi condiţia urgenţei în emiterea ordonanţei preşedinţiale atât
la data introducerii cererii, cât şi la data soluţionării acesteia, având în vedere necesitatea
reluării grabnice de către copii a cursurilor şcolare, dar şi posibilitatea recuperării materiei
parcurse de la începutul anului şcolar şi până la data prezentei şi a susţinerii examenului de
corigenţă de către H.
Pentru aceste considerente, va admite în parte acţiunea şi va dispune reintegrarea
minorilor la şcoala JSB până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului de fond nr.
X/300/2017 al Judecătoriei Sector 2 Bucureşti şi suplinirea consimţământului pârâtei cu
privire la reintegrarea minorilor la aceeaşi instituţie de învăţământ.

Avocat specializat in drept civil, Avocat bun drept civil Bucuresti, Sector 1,2,3,4,5 si 6, Buftea si Cornetu, Giurgiu, Alexandria, Calarasi, Constanta, Urziceni, Buzau, Avocat specializat in divort/partaj/custodie minori, drepturile minorilor