Poate raspunde un proprietar pentru insultele aduse pe grupul Asociatiei de Proprietari?

Poate raspunde un proprietar pentru insultele aduse pe grupul WhatsApp Asociatiei de Proprietari?

Practica Judecatoriei Sector 3 Bucuresti:

Analizând materialul probator administrat în cauză, retine următoarele:

Pe fondul acțiunii formulate împotriva pârâtului ….., instanța reține că la data de ….. reclamantul a adresat către Asociația de Proprietari …….contestația cu privire la suma de plată aferentă lunii ……

La data de …. pârâtul ……a postat respectiva contestație pe un grup de WhatsApp din care făceau parte mai mulți proprietari din cadrul imobilului, aspect care nu a fost contestat în cauză și care rezultă din copia discuțiilor de pe respectivul grup.

Ulterior acestei postări, a luat naștere o discuție între anumiți proprietari din imobil legat de obligațiile lunare de plată și modul de calcul al acestora.

Reclamantul susține că prin postarea contestației pe grupul de WhatsApp și adresarea anumitor replici de către pârâtul …., acesta din urmă a săvârșit o faptă ilicită prin care i-a adus atingere dreptul la propria imagine și la demnitate.

Potrivit art. 58 din Codul civil, orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la denłnitate, la propria imagine, iar art. 72, după ce recunoaște dreptul oricărei pensoane Ia respectarea demnității sale, la alin. (2) interzice orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, tără consiłnțăłnântul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art.

Articolul 73 din Codul civil recunoaște dreptul oricărei persoane la propria imagine.

Conform dispozițiilor art. 1349 alin. (l) din Codul civil, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Conform alin. (2) cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane este necesară îndeplinirea cumulativ a urmatoarelor condiții:

– să existe o faptă ilicită,

– să existe un prejudiciu,

– între fapta ilicită și prejudiciu să existe legătură de cauzalitate,

iar fapta ilicită să fi fost săvârșită cu vinovăție.

Analizând îndeplinirea acestor condiții la cauza de față, instanța reține următoarele:

–  la fapta ilicită pretins săvârșită de către pârâtul …., instanța reține că potrivit reclamantului aceasta este reprezentată atât de postarea contestației sale pe grupul de WhatsApp, cu încălcarea obligației de confidențialitate, cât și de atitudinea ulterioară a pârâtului, în cadrul respectivei conversații care a luat naștere pe grup.

– Cu privire la primul aspect, instanța reține că reclamantul a formulat respectiva contestație în exercitarea dreptului recunoscut de dispozițiile art. 28 alin. (3) din Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, care reglementează dreptul proprietarului de a primi explicații cu privire la calculul cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari și, după caz, să o conteste în scris în termen de 10 zile de la afișarea listei de plată.

Instanța nu poate reține că prin postarea contestației pe grupul proprietarilor din imobil pârâtul ar fi săvârșit vreo faptă ilicită, având în vedere că nicăieri în cuprinsul legii 196/2018 nu se prevede că aceste contestații ar avea caracter confidențial.

Mai mult, unei asemenea calificări i se opun chiar dispozițiile art. 28 alin. (l) din lege care reglementează dreptul proprietarilor din condominiu de a fi informați în legătură cu aspectele ce privesc activitatea asociației astfel că, având în vedere obiectul contestației reclamantului (sumele stabilite pentru energia electrică și apă, cheltuielile cu telefonul liftului, modalitatea de stabilire a cotei-părți din cheltuielile comune și de folosire de către asociație a fondului de rulment), instanța consideră că publicarea acesteia pe grupul de WhatsApp din care, conform susținerilor reclamantului, fac parte 90% din proprietarii apartamentelor, asigură dreptul la informare prevăzut de lege.

Totodată, nici nu se poate susține că prin aducerea acestui aspect la cunoștința celorlalți proprietari s-ar aduce atingere dreptului la demnitate și la propria imagine a reclamantului având în vedere că existența contestației este un fapt real, iar orice informație în legătură cu exercitarea de către o persoană a unui drept recunoscut de lege nu poate să aducă acesteia vreun prejudiciu.

Referitor la discuțiile care au luat naștere ulterior acestei postări, se impune a se menționa înainte de toate că pârâtul …. nu poate fi tras la răspundere pentru postările făcute de către ceilalți proprietari, membri ai grupului de WhatsApp.

În ceea ce privește remarcile făcute de către pârât, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamantul este nemulțumit de următoarele: ”nu va convine în Ferentari cu voi , au crezi că tremur în fața ta„, ”a v-ați trezit Domnul ….”, ”hai că urâți moca liftul„, ”Domnule…., nu uitați că mergeți cu liftul pe banii locatarilor”, ”a ne dorești o zi bună și tu urci cu liftul 33″, ”pe banii locatarilor care au plătit fondul de rulment„,

Astfel, toată discuția a avut loc într-un cadru restrâns, pe grupul creat de proprietarii din condominiu în scopul discutării aspectelor legate de funcționarea și administrarea asociației de proprietari, iar cea mai mare parte a remarcilor pârâtului au avut caracter general, fiind adresate tuturor membrilor care înregistrau restanțe față de asociație. În plus, inițial aceste discuții contradictorii au fost alimentate de către membrul …. și ulterior și de către reclamant, replicile date de către pârât fiind în contextul în care acestuia din urmă i se reproșa de către reclamant că nu știe legea, încercând astfel să inducă ideea că asociația de proprietari acționează nelegal. De altfel, chiar și un membru al grupului i-a atras atenția reclamantului că ”nu e frumos și nici în spirit civic să acuzi niște persoane că te trag în țeapă și te fură fără niște dovezi”.

În aceste condiții, văzând contextul în care a avut loc conversația, precum și faptul că părțile și-au facut acuzații reciproce, instanța apreciază că remarcile pârâtului nu au fost atât de grave încât să provoace prejudicierea imaginii reclamantului în comunitate.

Acest aspect rezultă și din declarația martorului ….care a arătat că după discuția pe WhatsApp nimeni nu a avut nicio treabă cu reclamantul și toți vecinii îi dau ”bună ziua”, iar instanța apreciază că declarația acestui martor nu se impune a fi înlăturată având în vedere că aspectele relatate de acesta se coroborează cu celelalte probe administrate, iar acesta nu a făcut nici un fel de acuzație la adresa reclamantului.

Totodată, în cazul în care reclamantul nu ar fi văzut tocmai bine de către vecinii săi (aspect nedovedit în cauză), între acest lucru și conversația de pe WhatsApp nu poate fi identificată vreo legătură, fapt care rezultă chiar din înscrisurile depuse de către reclamant (conversația pe grup) unde un membru i-a reproșat că „este nemulțumit de când s-a facut blocul și mai are puțin și este nemulțumit și pentru blocul următor”.

Legat de replica ”nu vă convine în Ferentari cu voi”, a admite că prin aceasta s-ar aduce atingere dreptului reclamantului la demnitate și la propria imagine ar echivala cu plasarea locuitorilor acestui cartier într-o categorie inferioară celorlalți locuitori ai Bucureștiului, fapt ce nu poate fi primit de către instanță.

Mai mult, dacă reclamantul are impresia că relația cu vecinii săi ar fi într-o oarecare măsură lezată și ar fi privit în comunitate drept o persoană care nu merită respectul celorlalți (aspect nedovedit în cauză), s-ar putea ridica întrebarea legitimă dacă nu cumva o astfel de imagine ar putea fi generată și de faptul că reclamantul a postat pe același grup de WhatsApp o poză cu un autoturism, întrebând ”cine e animalul?’ ‘ și revenind ulterior cu solicitarea ”nesimțitul/nesimțita care mă blochează este rugat să vină să își mute tabla” în condițiile în care cu ocazia răspunsului la interogatoriu (întrebarea 2) acesta a recunoscut că în momentul în care a scris nu știa sigur dacă persoana respectivă e sau nu din bloc (aflând abia ulterior că era mașina cuiva venit în vizită), asumându-și astfel ca prin mesajul postat să existe posibilitatea de a jigni un vecin.

În aceste condiții, nefiind îndeplinite condițiile cumulative ale răspunderii civile delictuale, respectiv existența faptei ilicite a pârâtului și prejudiciul reclamat în cauză, instanța apreciază că nu se impune analiza și celorlalte condiții prevăzute de lege.