In situatia in care politistul a omis sa mentioneze in procesul-verbal de contraventie sanctiunea complementara a SUSPENDARII DREPTULUI DE A CONDUCE s

In situatia in care politistul a omis sa mentioneze in procesul-verbal de contraventie sanctiunea complementara a SUSPENDARII DREPTULUI DE A CONDUCE sanctiunea este NULITATEA RELATIVA a procesului-verbal de contraventie, iar cel care contesta in instanta trebuie sa demonstreze VATAMAREA.

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 19 iunie 2018 a fost publicată Decizia nr. 8/2018 privind examinarea sesizării formulate de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești referitor la unele probleme de drept.

1. Obiectul recursului în interesul legii

Recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești vizează interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002), în sensul de a se stabili dacă, în raport cu acestea, prevederile legale incidente în materie stabilesc o condiție de validitate pentru încheierea procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției, astfel încât lipsa din procesul-verbal a mențiunii aplicării sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce, pe timp limitat, să poată constitui o cauză de nulitate parțială a acestuia; se solicită, totodată, stabilirea felului nulității.

1. Optica jurisprudenţială
2. Într-o orientare, s-a considerat că neconsemnarea, în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp pentru care este suspendat dreptul de a conduce (conținutul concret al sancțiunii complementare) și a temeiului juridic ar putea atrage nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, respectiv a măsurii reținerii permisului de conducere, care este doar o măsură tehnico-administrativă.

S-a arătat că încălcarea dispozițiilorart. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, atrăgând nulitatea relativă, trebuie invocată de partea interesată, în acest sens fiindDecizia în interesul legii nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile unite, prin care s-a statuat că situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță, reținându-se că numai în astfel de situații nulitatea se constată și din oficiu.

În cadrul acestei orientări, în funcție de circumstanțele fiecărei spețe, s-au conturat două categorii de soluții:

2. a) admiterea plângerii contravenționale și anularea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce și a măsurii reținerii permisului de conducere, în acest sens fiind identificate următoarele hotărâri: Sentința nr. 570 din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Târgu-Neamț, Sentința nr. 2.534 din 6 noiembrie 2014 a Judecătoriei Alba Iulia (rămasă definitivă prin Decizia nr. 396/A/2015 din 21 mai 2015 a Tribunalului Alba – Secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență), Sentința nr. 2.884 din 14 aprilie 2016 a Judecătoriei Târgu Jiu (rămasă definitivă prin Decizia nr. 2.232 din 9 noiembrie 2016 a Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal), Sentința nr. 3.034 din 20 octombrie 2015 a Judecătoriei Târgu Cărbunești (rămasă definitivă prin Decizia nr. 533 din 22 martie 2016 a Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal), sentințele nr. 1.160 din 10 februarie 2016 și nr. 721 din 25 ianuarie 2016 ale Judecătoriei Buzău (rămase definitive prin deciziile nr. 1.231 din 4 octombrie 2016 și, respectiv, nr. 1.359 din 25 octombrie 2016 ale Tribunalului Buzău – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal), Sentința nr. 2.255 din 13 decembrie 2016 a Judecătoriei Dorohoi (rămasă definitivă prin Decizia nr. 312 din 27 martie 2017 a Tribunalului Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal) și Decizia nr. 656 din 20 aprilie 2016 a Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal.
3. b) respingerea plângerii contravenționale și menținerea sancțiunilor și măsurilor contestate, în acest sens fiind identificate următoarele hotărâri: sentințele nr. 543 din 23 iunie 2011 și nr. 991 din 25 octombrie 2008 ale Judecătoriei Huedin, sentințele nr. 3.485 din 9 aprilie 2015 și nr. 9.938 din 27 octombrie 2015 ale Judecătoriei Cluj-Napoca (rămase definitive prin deciziile nr. 1.308 din 21 iunie 2016 și 480/A din 9 martie 2016 ale Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale), Sentința nr. 549 din 23 ianuarie 2015 a Judecătoriei Pitești (rămasă definitivă prin Decizia nr. 2.999 din 14 octombrie 2015 a Tribunalului Argeș – Secția civilă), Decizia nr. 897 din 22 iunie 2015 a Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1.694 din 20 septembrie 2016 a Tribunalului Gorj – Secția contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 442 din 16 martie 2016 a Tribunalului Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și deciziile nr. 453/2016 și nr. 553/2016 ale Tribunalului Bacău Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
4. Într-o altă orientare, s-a apreciat că încălcarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la interesul ocrotit, poate fi invocată și de instanță din oficiu, fiind sancționată cu nulitatea absolută.

În acest sens, au fost identificate deciziile nr. 1.395 din 14 decembrie 2016, 1.063 din 12 octombrie 2016, nr. 1.234 din 9 noiembrie 2016 și nr. 1.414 din 14 decembrie 2016 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și nr. 1.306 din 28 septembrie 2016 a Tribunalului Suceava.

III. Opinia titularului sesizării

Autorul sesizării, Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești, nu a formulat un punct de vedere și nici nu și-a exprimat opinia cu privire la problemele de drept supuse dezbaterii, limitându-se la a menționa că acestea au fost ridicate în cadrul întâlnirii pe trimestrul IV/2016 a judecătorilor din cadrul Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respectivei instanțe și din cadrul instanțelor din circumscripția sa.

1. Opinia Procurorului General al PÎCCJ

Prin Adresa nr. 2.610/C/4.773/III-5/2017 din 10 ianuarie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a exprimat punctul de vedere cu privire la problemele de drept ce fac obiectul sesizării, potrivit căruia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, art. 180 și 181 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la dispozițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, lipsa mențiunii privind aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce atrage nulitatea parțială a procesului- verbal de constatare a contravențiilor prevăzute de art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3) și art. 102 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, nulitate care este condiționată de dovedirea vătămării și nu poate fi invocată din oficiu de instanță.

1. Opţiunea Înaltei Curți de Casatie şi Justiţie

Înalta Curte a considerat că se impune admiterea recursului, pronunţând următoarea soluţie:
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Ploiești și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului- verbal de constatare și sancționare a contravenției, a sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat și a temeiului juridic este sancționată cu nulitatea relativă parțială a procesului-verbal, condiționată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reținerea permisului de conducere.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 19 martie 2018.”

Avocat anulare proces-verbal de contraventie, avocat plangere contraventionala Bucuresti, Sector 1,2,3,4,5 si 6, Buftea si Cornetu, Cum anulez un proces-verbal de contraventie?, plangere contraventionala, procesul-verbal de contraventie, nulitate relativa/absoluta proces verbal de contraventie