Achitare abuz in serviciu

Prin definitie, infractiunea de abuz in serviciu reprezinta fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos iar prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice.

Aceasta infractiune are si o forma asimilata, astfel ca este incriminata si fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, ingradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenență politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA.

Intr-o prima ipoteza se poate trage concluzia ca infractiunea de abuz in serviciu se comite de catre un functionar public dar ce intelegem noi prin functionar public in sensul legii penale?

Ei bine, in Codul penal functionarul public este definit prin art. 175 si face referire la acea persoana care, cu titlul permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:

a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;

b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;

c) exercita, singura sau impreuna cu alte persoane, in cadrul unei regii autonome, a unui operator economic sau al unei persoane juridicie cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

Este considerat functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public.

Fac parte, in mod evident, din aceasta categorie, senatorii, deputatii, Presedintele Romaniei, membrii Guvernului, judecatorii si procurorii insa nu se vor incadra in prevederile acestui text de lege angajatii din aparatul Senatului, Camerei Deputatilor, Guvernului si ministerelor, precum si din cadrul instantelor si parchetelor, care indeplinesc atributii fara legatura cu prergativele respectivei puteri in stat: conducatori auto, ingrijitori, muncitori, paznici.

Practic vorbind, pentru infractiunea de abuz in serviciu raspunde orice persoana care are un rol intr-un serviciu public, adica invatamant, sanatate, cultura, dezvoltare, cercetare, infrastructura si alte asemenea.

Un exemplu concret in acest sens este Decizia nr. 18/2017 prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca angajatii din banci sunt functionari publici in sensul legii penale si pot raspunde pentru abuz in serviciu precum si pentru alte infractiuni rezervate functionarilor publici.

Revenind la cele indicate mai sus, si angajatii din alte sectoare precum invatamant, sanatate, cultura, dezvoltare, cercetare, infrastructura raspund pentru abuz in serviciu intrucat se incadreaza notiunii de functionari publici.

Cum se comite infractiunea de abuz in serviciu?

Abuzul in serviciu se retine in sarcina unei persoane atunci cand:

- nu indeplineste un act, desi era obligat sa il indeplineasca;

- indeplineste actul in mod defectuos si cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice;

- ingradeste exercitarea unui drept prin discriminare in raport cu alte persoane sau prin crearea unei situatii de inferioritate.

Prin expresia “nu indeplineste un act” se intelege omiterea, neefectuarea unui act care trebuie indeplinit in virtutea indatoririlor de serviciu; neindeplinirea unui act poate consta fie in lasarea in nelucrare a unui act care trebuia adus la indeplinire, fie in refuzul nejustificat de a da curs unei cereri, solicitari sau a unui ordin.

Prin expresia “indeplineste in mod defectuos” se intelege indeplinirea acelui act altfel decat se cuvenea sa fie efectuat sau in conditiile in care nu se impunea indeplinirea lui. ( ex: actiunea managerului spitalului care incheie contracte de prestari servicii si plateste aceste servicii desi in realitate acestea nu au fost prestate).

Cu privire la aceasta ultima expresie, trebuie retinut faptul ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016, s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 297 alin. (1) Cod pen. sunt constituionale in masura in care prin sintagma “ indeplineste in mod defectuos” se intelege “indeplineste prin incalcarea legii”.

Practic, prin aceasta decize s-a restrans sfera actelor abuzive numai la cele prin care au fost incalcate atributiile de serviciu stipulate explicit in lege, ordonanta a Guvernului sau O.U.G., scotand astfel din sfera incriminarii actele indeplinite in mod ilegal sau in mod defectuos care au fost comise prin incalcarea atributiilor de serviciu stipulate in Hotarari de guvern, Ordine de ministru, regulamente interne, coduri deontologice sau alte asemenea.

O conditie pe care legiuitorul a avut-o in vedere la retinerea acestei infractiuni este urmarea imediata pe care aceasta infractiune trebuie sa o produca.

Astfel, pentru a se retine aceasta infractiune trebuie sa se cauzeze o paguba sau o vatamare a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice sau, in cea de-a doua varianta a infractiunii, o vatamare materiala sau morala a dreptului unei persoane prin restrangerea exercitiului acestuia ori prin crearea unei situatii de inferioritate.

Mai jos regasiti o solutie de achitare pronuntata de instantele din Bucuresti intrucat nu au existat probe ca inculpatul a savarsit fapta de abuz in serviciu.

Tribunalul, deliberând asupra cauzei penale de faţă reţine următoarele :

Prin Rechizitoriul nr. __/P/2018 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A_____ A______, identificată prin CNP _____________, fiica lui B____ şi C____, născută la data de __.__.1980 în _____________________________, posesoare a CI ________ nr ______, domiciliată în oraşul ____, jud. ________, cetăţean roman, studii superioare, consilier local al ____, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 din Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.1 din Codul Penal (10 acte materiale) din Codul Penal.

În sarcina inculpatului s-a reţinut încălcarea legislaţiei privitoare la achiziţiile publice, respectiv a dispoziţiilor art. 23 din OUG nr. 34/2006 în sensul divizării, în mod abuziv şi artificial, a unor lucrări în mai multe contracte, distincte, de valori mai mici, adică sub pragul valoric de ____ euro, astfel încât contractele divizate să fie atribuite preferenţial, anumitor operatori economici, în cadrul procedurii încredinţării directe.

Se observa faptul ca funcţionarii autorităţii contractante au divizat, în mod abuziv, investiţia şi au evaluat-o în aşa fel încât fiecare contract atribuit să se înscrie sub pragul valoric de _____ euro, pentru a se realiza atribuirea lucrărilor prin procedura încredinţării directe.

Din perspectiva infracţiunii reţinute în cauză, relevant este faptul că ambele contracte de achiziţie publică au fost încheiate în aceeşi zi, respectiv la data de __.__.2014. De asemenea lucrările au fost recepţionate la valori mai mari decât cele din contract, fără ca la dosarele de achiziţii ridicate de la autoritatea contractantă să existe vreun document justificativ în acest sens.

S-a sustinut faptul ca acuzatia de divizare contracte nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului A_____ A______ si nu poate constitui temei de fapt in angajarea raspunderii din perspectiva infractiunii de abuz in serviciu pentru ca, in primul rand,  fapta nu este prevazuta de legea penala iar ordonatorul de credite nu avea atributii de serviciu cu privire la estimare contractelor.

In raport de prevederile legale invocate in argumentarea inexistentei acuzatiei aduse conform căreia fapta nu este prevăzută de legea penală, datorită lipsei elementelor constitutive. Prin urmare, se constata că nu au fost încălcate dispoziţiile legale reţinute în acuzare prin raportare la atributiile de serviciu, care formeaza elementul material al laturii obiective.

Totodatam s-a retinut faptul ca nu se poate discuta despre îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu in legatura cu divizarea contractelor pentru ca aceasta presupusa fapta nu se circumscrie sferei ilicitului penal..

Sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu, constând în paguba produsă, organul de urmărire penală a reţinut pentru toate cele __ acte materiale faptul că paguba ar fi egală cu valoarea totală a lucrărilor. Or, dacă lucrările ar fi fost efectuate şi recepţionate iar U.A.T ar fi refuzat plata, aceasta ar fi fost situaţia legal acceptată de organul de urmărire penală, ceea ce este nu doar ilogic, ci şi nelegal cel puţin din punct de vedere civil (răspunderea contractuală).

In rechizitoriu, se arata ca valoarea pagubei produse prin presupusa săvârşire a infracţiunii prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr. 78/2000 constă în preţurile totale cumulate, plătite de R__ R____________ pentru lucrările care au fost efectuate de agenţii economici, recepţionate de comisiile de recepţie anume desemnate şi înregistrate în patrimoniul oraşului.

Avand in vedere toate considerentele expuse, tribunalul reţine că se impune achitarea inculpatului in temeiul art. 396 alin 5 CPP raportat la art. 16 alin 1 lit. c pentru infractiunea de abuz in serviciu prevazuta de art. 297 alin 1 cod pen. raportat la art.13 ind.2 Lg. 78/2000 deoarece nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 16 alin.1 lit.c c.p.p. rap la art. 396 alin.5 c.p.p. ;

Dispune achitarea inculpatului A_____ A______, identificată prin CNP _____________, fiica lui B____ şi C____, născută la data de __.__.1980 în _____________________________, posesoare a CI ________ nr ______, domiciliată în oraşul ____, jud. ________, cetăţean roman, studii superioare, consilier local al ____, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, faptă prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 din Codul Penal cu aplicarea art. 35 alin.1 din Codul Penal (__ acte materiale) din Codul Penal deoarece nu există probe că aceasta a săvârşit infracţiunile.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu apel.

Pronunţată astăzi , __.__.2020, în şedinţă publică.