You've successfully subscribed to Blog Avocat Palade Bogdan
Great! Next, complete checkout for full access to Blog Avocat Palade Bogdan
Welcome back! You've successfully signed in.
Success! Your account is fully activated, you now have access to all content.
Success! Your billing info is updated.
Billing info update failed.

Actiune impotriva anrp

Bogdan Palade
Bogdan Palade

CURTEA DE APEL PITEȘTI SECȚIA 1 CIVILĂ

DOSAR NR. ....

DECIZIA CIVILĂ NR. ..../2023 Ședința publică din ....... iunie 2023

CURTEA

Constată că, prin sentinta civilă nr. ..... din ....noiembrie 2022, pronuntată în dosarul nr......./90/2020, Tribunalul Vâlcea a admis cererea de chemare în judecată formulată de contestatoarea ...... a anulat în parte decizia de compensare nr........../10.11.2020, având în vedere dispoziția nr....și nr...../17.01.2007, emise de Primarul mun.Rm. Vâlcea, și a obligat pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei noi decizii de compensare pentru 332.600 puncte. Totodată, a obligat pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la suma de 1855, 20 lei cheltuieli de judecată, către reclamantă..

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Prin decizia de compensare nr...../10.11.2020 (f. 9 și 10 dosar) s-a decis validarea dispozițiilor Primarului Municipiului Rm. Vâlcea nr.... și .... din 17.01.2007, pentru imobilele teren în suprafață de 280 mp și construcție, situate în Rm. Vâlcea, str. ......, și pentru teren în suprafață de 680 mp, situat la nr. ............., jud. Vâlcea.

La momentul emiterii decizie de compensare (10.11.2020), art.21 alin.6 din Legea 165/2013, după cum a fost modificat prin Legea nr.219/29.10.2020, prevedea că „ (6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

O.U.G. nr.72/14 mai 2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, a prevăzut suspcndarca aplicării prcvcdcrilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 de la data intrării în vigoarc a prczcntci ordonanțc dc urgcnță până la data de 1 martie 2021, iar potrivit al.2, pe perioada suspcndării prcvăzutc la art. l , cvaluarca imobilelor pentru care se acordă despăgubiri sc face prin aplicarea grilei notarialc valabilc la data intrării in vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tchnicc alc imobilului și a catcgorici de folosință la data preluării acestuia, și sc exprimă în puncte.

Totodată, prin Decizia nr. 1 89/ 18 martie 2021 s-a admis cxccpția de neconstituționalitate a prevederilor art.21 alin.(6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurilc pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor prcluatc in mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin Lcgca nr.219/2020, pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv în perioada regimului comunist în Românła.

În cauză, după cum rezultă din referatul de verificare a dosarului de despăgubire și anexa nr. I (f.42 și 43), evaluare imobilelor compuse din locuință în suprafață de 95,80mp (din care pivniță în suprafață de 50,10 mp) și teren de 280 mp situat în Rm. Vâlcea str. ....., respectiv teren în suprafață de 680 mp situat în Rm. Vâlcea str........ s-a realizat în funcție de grilele notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

In procesul - verbal de evaluare nr.16 — filele 113- 114 dosar locuința situată in str...... este configurată cu suprafața de 95 mp parter și 50.10 mp demisol.

Instrucțiunile de utilizare a grilelor notariale pentru evaluarea caselor cuprind date distincte pentru evaluarea spațiilor amplasate la demisol, la pcț.7, prin reducerea suprafeței desfășurate cu 25% așa cum a menționat si expertul judiciar, iar în privința subsolului, la pct. 8 se arată că suprafața subsolului nu se include în suprafața desfășurată și este inclusă în prețul unitar pe mp.

În ceea ce privește despăgubirile, Legea nr. 165/2013 cuprinde prevederi cu caracter procedural, dar și prevederi cu caracter substanțial, referitoare la cuantumul și modalitatea de acordare a măsurilor compensatorii instituite. Prin considerentele Deciziei nr.80/2018, pronunțată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că, dată fiind situația juridică aflată în curs de constituire, norma de drept substanțial referitoare la modalitatea de evaluare a imobilului, prevăzută în textul normativ modificat, este aplicabilă situației juridice aflate în curs de desfășurare, fiind impusă de principiul aplicării imediate a legii civile noi, pe care, Legea nr. 165/2013 îl consacră prin dispozițiile art.4 și aplicabilă este legea în forma în vigoare de la data judecării litigiului, și nu cea de la data introducerii acțiunii.

Reclamanta a sesizat instanța la data de 14.12.2020, iar pe parcursul soluționării cereri, art. 21 alin. 6 din Legea 165/2013 a suferit modificări, în forma actuală prin Legea nr. 193/2021 ce prevede că „ Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Un punct are valoarea de un leu.”, astfel că în materia evaluării imobilelor situate în Rm. Vâlcea, ............, se va aplica forma legii de la momentul judecării cauzei.

Numărul de puncte, potrivit art. 21 alin. 7 din lege, se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6)

În ceea ce privește evaluarea imobilelor (terenuri și construcții) se va lua în considerare evaluarea stabilită în raportul de expertiză la fila 154 dosar, realizată în functie de grilele notariale aferente anului 2019, respectiv de 332.600 puncte, după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor în valoare de 4.720 lei, încasate în anii 1974 și 1980, actualizate la valoarea de 78.635 lei.

Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis cererea fomulată de contestatoare, a anulat în parte decizia de compensare nr..../10.11.2020 și a obligat pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei noi decizii de compensare pentru 332.600 puncte.

Analizând sentinta prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Sub aspectul inadmisibilității stabilirii de către instanță a numărului de puncte cuvenite reclamantei, Curtea constată că susținerile apelantei nu sunt fondate.

Astfel, într-adevăr, potrivit art.21 alin.8 din Legea nr. 165/2013, ulterior verificării și evaluării, la propunerea Secretariatului Comisiei Naționale, Comisia Națională validează sau invalidează decizia entității învestite de lege și, după caz, aprobă punctajul stabilit potrivit alin. (7).

Impotriva deciziei emise în aceste condiții, persoana îndreptățită poate formula contestație, potrivit art.35 alin. I din Lege.

Or, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție, în decizia nr.57/2022, pronunțată în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, obiectul controlului judecătoresc realizat în cadrul unei astfel de contestații este reprezentat de verificarea conformității cu legea a deciziei administrative de compensare, concret, modul în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a aplicat prevederile legale incidente în dosarul administrativ, deci inclusiv maniera de aplicare a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 referitoare la evaluarea imobilului prin raportare la grila notarială aplicată de Comisia Națională.

Prin urmare, în măsura în care analiza efectuată, în limitele învestirii, conduce la concluzia stabilirii unui număr de puncte incorect, raportat la prevederile legale incidente, instanța are dreptul de a stabili numărul corect de puncte cuvenite, neputându-se vorbi de o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.

Prin cel de-al doilea motiv de apel, CNCI susține că tribunalul trebuia să analizeze contestația raportat la dispozițiile legale în vigoare la data emiterii deciziei de compensare, și anume prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Astfel cum a reținut și tribunalul, ulterior emiterii deciziei contestate, prin Legea nr. 193/2021, art.21 alin.6 din Legea nr. 165/2013 a fost modificată, prevăzându-se că evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte și se face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data acestuia. Un punct are valoarea de un leu. Norma astfel modificată este în vigoare și în prezent.

În legătură cu acest motiv de apel invocat trebuie reținută dezlegarea obligatorie, potrivit dispozițiilor art.521 alin.3 din Codul de procedură civilă, dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia HP nr.57/2022, prin care s-a statuat că, în interpretarea dispozițiilor afiș 21 alin.(6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 193/2021 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020.

Așadar, în condițiile în care la data pronunțării sentinței apelate, disp. art.21 al.6 fuseseră modificate, tribunalul nu mai putea să analizeze contestația prin prisma normei legale in vigoare la data emiterii deciziei, Curtea constată că, în mod legal, prima instanță nu a avut in vedere, pentru evaluarea imobilului, grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, raționamentul său fiind confirmat de decizia HP nr.57/2022, publicată în Monitorul Oficial al României ulterior pronunțării sentinței.

Prin urmare, în mod corect instanța s-a raportat la valorile prevăzute în grila notarială valabilă în anul precedent anului în care a fost emisă decizia de compensare.

Printr-o altă critică, apelanta CNCI susține greșita respingere a obiecțiunilor formulate împotriva concluziilor raportului de expertiză judiciară, susținând, în esență, că valoarea pivniței a fost avută în vedere de două ori la evaluarea imobilului-construcție.

Curtea reține că, potrivit procesului-verbal de evaluare nr. 1 6/1980 (fila 1 14 dosar fond), locuința autorilor ....era compusă din parter-95,80 mp și demisol-50,10 mp, aceste suprafețe fiind avute în vedere la stabilirea despăgubirilor aferente acestui imobil. Prin urmare, afirmația apelantei, cum că suprafața totală a locuinței era de 95,80 mp, este infirmată de probele administrate. Mai mult, expertul a răspuns obiecțiunilor formulate sub acest aspect-fila 194 dosar fond, iar, cu privire la lămuririle aduse modului de calcul al valorii construcției, apelanta nu a mai formulat obiecțiuni.

Rezultă că evaluarea construcției a fost efectuată corect de către expert, acesta având în vedere distinct fiecare nivel al locuinței.

Prin urmare, nu se identifică nicio eroare privind cuantumul despăgubirilor, raportat la criticile invocate de apelantă.

Ultimul motiv de apel vizează obligarea CNCI la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea constată că, dată fiind soluția pronunțată, tribunalul a făcut o corectă aplicare a disp. art.453 alin. I C.pr.civ., reclamanta câștigând procesul și fiind îndreptățită la recuperarea cheltuielilor de judecată efectuate.

Cât privește aplicarea art.451 alin.2 și 3 C.pr.civ., Curtea constată că suma acordată cu titlu de cheltuielilor de judecată reprezintă doar onorariu de expert, nu și onorariu de avocat.

Or, în ceea ce privește onorariul de expert, reducerea cuantumului inclus în cheltuielile de judecată este permisă, potrivit art.451 alin.3 C.pr.civ., doar în situația expetilor desemnați potrivit art.330 alin.3 C.pr.civ. Dar expertul numit pentru evaluarea imobilelor este un expert tehnic judiciar autorizat de Ministerul Justiției, înscris pe lista Biroului Local de Expettize de pe lângă Tribunalul Vâlcea, prin urmare onorariul definitiv stabilit de instanță nu poate tace obiectul reducerii.

Concluzionând, pentru considerentele expuse anterior, Curtea constată că apelul nu este fondat, motiv pentru care, în temeiul art.48() C.pr.civ., îl va respinge.

Raportat la disp. art. 453 alin. I C.pr.civ., întrucât apclanta a căzut în pretenții, se impunc obligarea accstcia la plata chcltuiclilor dc judccată cfcctuatc dc intimată în calea dc atac.

Curtea are în vedere și că, așa cum a arătat în mod constant Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, cheltuielile de judecată cfcctuatc în proces urmează să fie recuperate de partea care are câștig de cauză numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare, reale și rezonabile. (cauzele Costin împotriva României, Străin împotriva României, Stere Șl alții împotriva României, Raicu împotriva României).

În consecință, apelanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 2000 lei, după reducerea onorariului de avocat, conform art.451 alin.2 C.pr.civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de pârâta COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, cu sediul în Calea Floreasca nr. 202, Sector 1, București, împotriva sentinței civile nr. ..../01.11.2022 pronunțate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr...../90/2020, intimată fiind reclamanta ..... și cu domiciliul procesual ales la avocat Bogdan Palade, cu sediul în București, Șos. București-Ploiești nr. 15, et.2, sector 1, ca nefondat.

Obligă apelanta la plata sumei de 2000 lei, cheltuieli de judecată către intimată, după reducerea onorariului de avocat.

Definitivă.

Bogdan Palade

Telefon: 0740 807 892


Postari recomandate