Avocat bun drept penal Bucuresti

avocat bun drept penal Bucuresti

Ce pedeapsa primesc pentru infractiunea de loviri sau alte violente si furt?

Raspuns avocat specializat in penal: 10 luni cu amanarea executarii pedepsei daca fosta prietena ai lovit-o si a necesitat 2-3 zile ingrijiri medicale

Practica daune morale (5000 lei):

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA 1 PENALĂ

DECIZIE PENALĂ NR…..

Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin ….

Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de apelantul-inculpat ….. împotriva sentinței penale nr…… pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București în dosarul nr……

CURT E A,

Deliberând asupra apelului penal de față, reține următoarele:

Prin sentința penală nr…..din …… pronunțată în dosarul nr…….4/2018, Judecătoria sectorului 4 București a hotărât următoarele:

În baza art.193 alin.(l)-(2) C.pen., cu aplic.art.396 alin.(10) C.pen., a stabilit în sarcina inculpatului ……..o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente (faptă din data de …….2016).

În baza art.228 alin.(l) C.pen., cu aplic.art.396 alin.(10) C.pen., a stabilit în sarcina aceluiași inculpat o pedeapsă de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă din data de ……2016)

În temeiul art.39 alin.(l) lit.b) C.pen. rap.la art.38 alin.(l) C.pen., a contopit cele două pedepse de 8 luni închisoare și 6 luni închisoare și a stabilit inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 luni închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din pedeapsa de 6 luni închisoare, în final, pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare.

În temeiul art.83 C.pen., a dispus amânarea aplicării pedepsei rezultante a închisorii de 10 luni închisoare, stabilită împotriva inculpatului ……pe un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii, conform art.84 alin.(l) C.pen.

În baza art.85 alin.l lit.a), b), c), d) și e) C.pen., pe durata termenului de supraveghere, în sarcina inculpatului au fost stabilite următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea; d) să anunțe, în prealabil, schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art.85 alin.2 lit.b) C’.pen., pe durata termenului de supraveghere i s-a impus inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Administratiei domeniului public sector 3 sau în cadrul Direcției Generale pentru Asistență Socială și Pmtecția Copilului sector 3, pe o perioadă de 30 de zile.

Pentru a hotărî astfel, în urma analizării actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

La data de  în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla pe C……. sector 4, București, inculpatul a lovit-o cu pumnii și picioarele pe fosta sa prietenă, ….., iar, ulterior, i-a luat telefonul mobil care îi căzuse din geantă, motivând că i-ar aparține. În urma loviturilor primite, persoana vătămată a necesitat un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale.

Organele de cercetare penală din cadrul Secției 14 Poliție — Direcția Generală de Poliție a Municipiului București au fost sesizate, la data de ….2016, prin plângerea prealabilă formulată de către persoana vătămată …. cu privire la faptul că la data de ….2016, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla pe …… sector 4, București, fostul său prieten, inculpatul ….., a lovit-o cu pumnul și picioarele, pe motiv că aceasta l-ar fi înșelat și că nu mai dorea să continue relația pe care o avea cu el, iar în momentul în care aceasta a început să strige că sună la 112, inculpatul i-a luat telefoanele mobile din geanta care se afla lângă ea, căzută și deschisă, pentru a o împiedica pe aceasta să sune la S.N.U.A.U.. La scurt timp, la fața locului a apărut un bărbat care l-a îndepărtat pe inculpat, împiedicând lovirea în continuare a persoanei vătămate, și care a luat unul dintre telefoanele mobile de la acesta, astfel încât persoana vătămată a putut apela S.N.U.A.U 112.

Astfel, pe de o parte, s-a reținut că infracțiunile au fost săvârșite în plină zi, într-un loc public, inculpatul demonstrând o totală lipsă de respect față de valorile juridice vătămate, constând în integritatea corporală a persoanei vătămate și patrimoniul acesteia. Acesta a manifestat indiferență față de regulile de conviețuire socială și față de trecătorii care puteau observa comiterea infracțiunii și chiar i-a solicitat martorului …. să nu intervină între el și victimă, motivând că aceasta din urłnă este soția sa și că l-a înșelat și apreciind, astfel, că ar fi îndreptățit să atenteze la integritatea fizică a acesteia.

Pe de altă parte, au fost reținute violențele exercitate asupra persoanei vătămate care s-au soldat cu 3-4 zile de îngrijiri medicale necesare vindecării și faptul că telefonul mobil luat din posesia legitimă a acesteia a fost restituit a doua zi.

În ceea ce privește persoana inculpatului, instanța a reținut că acesta nu se află la prima confruntare cu legea penală, din fișa de cazier judiciar existentă la dosar rezultând că în anul 2010 acestuia i s-a aplicat o amendă administrativă pentru același tip de infracțiune, respectiv lovire sau alte violențe.

De asemenea, s-a reținut că inculpatul este necăsătorit și a absolvit 10 clase. Din înscrisul în circumstanțiere depus dosar, constând în caracterizarea efectuată inculpatului de către un vecin al acestuia, a rezultat că inculpatul lucrează atât în țară, cât și în străinătate, având o conduită bună atât față de vecini și față de familia sa. Totodată, din adeverința nr….. emisă de ….S.A. a rezultat că inculpatul este angajat al acestei societăți.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul nu a dorit să dea declarații, însă acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul judecății, recunoscând faptele astfel cum au fost reținute din ansamblul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale.

Față de aceste aspecte, având în vedere gravitatea concretă a infracțiunilor, împrejurările comiterii acestora, modalitatea de operare, necesitatea responsabilizării și îndreptării inculpatului, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al pedepsei, instanța de fond a stabilit pentru inculpat pedeapsa cu închisoarea, pentru fiecare dintre faptele comise, orientându-se spre limita minimă a fiecăreia dintre acestea, ținând seama și de circumstanțele personale ale inculpatului, pentru a reflecta toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, dându-se astfel relevanță și principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului.

Astfel, având în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunilor astfel cum au fost reținute pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanța a făcut aplicarea prevederilor art.396 alin. (10) C.pr.pen. și a redus limitele de pedeapsă cu 1/3, noile limite fiind cuprinse între 4 luni și 3 ani și 4 luni, pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe, respectiv între 4 luni și 2 ani, pentru infracțiunea de furt.

În ceea ce privește aplicarea pedepsei stabilite în cauză, instanța a avut în vedere dispozițiile art.83 alin. 1 C.pen. și constatând îndeplinite condițiile impuse de legiuitor, a amânat aplicarea pedepsei.

Astfel, judecătorul cauzei pe fond a reținut că în cauza dedusă judecății nu este incidentă nicio interdicție prevăzută de art.83 alin.(2) C.pen., pedeapsa rezultantă stabilită este de 10 luni închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, acesta și-a manifestat acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității. În raport de eforturile depuse de inculpat pentru diminuarea consecințelor infracțiunii, prin restituirea bunului sustras persoanei vătămate, precum și prin recunoașterea faptei comise, dar și în raport cu posibilitățile sale de îndreptare, inculpatul asigurându-și mijloacele de existență din muncă, fiind bine integrat în societate și încălcând doar o singură dată, anterior, legea penală, cu consecința aplicării unei amenzi administrative, instanța de fond a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Totodată, instanța a considerat că măsura amânării aplicării pedepsei, alături de obligațiile impuse, constituie un mijloc mai adecvat în vederea reeducării sale, a înțelegerii consecințelor acțiunilor sale contrare normelor legale și a unei mai bune adaptări la mediul social.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că persoana vătămat ….s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 500 le reprezentând daune materiale și suma de 10.000 lei, reprezentând daune morale.

Pentru a reține în sarcina inculpatului existența răspunderii civile delictuale, instanța a constatat întrunite condițiile cerute de lege, respectiv: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul cert și nereparat încă, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

În ceea ce privește existența faptei ilicite, instanța a reținut că aceasta a constat în săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violențe și furt, astfel cum au fost reținute din ansamblul materialului probator. În ceea ce privește vinovătia inculpatului, instanța a reținut că acesta a avut o atitudine de conștientizare a faptelor sale și a consecințelor acestora, acționând cu intenție direct la săvârșirea ambelor infracțiuni. Cu privire la existenta prejudiciului cert și nereparat, instanța a analizat separat prejudiciul reprezentând daunele materiale și daunele morale solicitate de partea civilă.

În ceea ce privește daunele materiale instanța a reținut că spre deosebire de daunele morale, al căror cuantum se stabilește de către instanță pe bază de apreciere, existența daunelor materiale și a întinderii acestora trebuie dovedite prin administrarea de probe. Instanța ține cont, la acordarea daunelor materiale, numai de acele prejudicii care au legătură de cauzalitate directă cu infracțiunea pentru care este trimis în judecată inculpatul.

În ceea ce privește existența acestora, s-a constatat că partea civilă nu a probat în niciun fel cuantumul daunelor materiale. De altfel, telefonul mobil sustras a fost restituit persoanei vătămate, iar, în privința zilelor de îngrijiri medicale necesare ca urmare a loviturilor exercitate de inculpat asupra acesteia, persoana vătămată nu a dovedit, cu niciun mijloc de probă, eventualele cheltuieli făcute pentru recuperare.

În aceste condiții, în ceea ce privește daunele materiale solicitate, în lipsa unor probe minime care să demonstreze producerea lor, instanța de fond a reținut lipsa caracterului cert al prejudiciului, astfel că solicitarea părții civile privind acordarea sumei de 500 lei cu titlu de daune materiale a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

Cu privire la daunele morale solicitate de către persoana vătămată, constituită parte civilă, instanța a reținut că acestea au fost solicitate prin raportare la săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe și a considerat ca acestea reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele morale ale persoanei vătămate, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de inculpat.

Prin urmare, s-a apreciat că suferința părții civile se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpat. Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanței. In speța de față nu există elemente de natură a contrazice această prezumție.

Opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la modul și aprecierea daunelor morale, prevede că „la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se are în vedere o serie de criterii: consecintele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic și psihic, importanta valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecintele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situatia familială, profesională și socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmărește o reparatie justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogătirea fără just temei ‘

De altfel, a mai arătat prima instanță, în același sens s-a pronunțat și instanța supremă într-o serie de decizii de speță. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată.

În privința daunelor morale, instanța a apreciat că nu se poate stabili un preț al suferinței ca urmare a acțiunilor ilicite ale inculpatului, însă a ținut cont și de consecințele asupra psihicului persoanei vătămate, precum și de consecințele fizice ale infracțiunii de lovire sau alte violențe.

Astfel, s-a reținut că infracțiunea săvârșită de inculpat împotriva părții civile s-a obiectivat în afectarea integrității fizice și psihice a acesteia din urmă, integritatea corporală reprezentând un atribut important la oricărei ființe umane.

Fiind vorba de lezarea unei valori fără conținut economic și de protejarea unui drept care intră, ca element al vieții private, în sfera art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar și de o valoare apărată de Constituție și de legile naționale, existența prejudiciului este circumscrisă condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real și efectiv produs victimei, pentru a se evita îmbogățirea fără justă cauză a părții civile.

Având în vedere acest argument, instanța de fond a luat în considerare că eventualele suferințe fizice și psihice provocate persoanei vătămate prin atitudinea agresivă a inculpatului depind atât de factori obiectivi, cât și subiectivi.

Din punct de vedere subiectiv, s-a apreciat impactul fizic și emoțional concret asupra persoanei care invocă prejudiciul, consecințele negative suferite de aceasta în plan fizic și psihic, precum și importanța integrității fizice și psihice, ca valoare relevantă.

Faptul că inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnul și picioarele, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 3-4 zile de îngrijiri medicale și lezarea demnității, ca urmare a faptului că infracțiunea a fost săvârșită în plină zi, într-un loc public din centrul Bucureștiului, a fost de natură să afecteze integritatea psihică a acesteia.

Din perspectivă obiectivă, această faptă este de natură să lezeze oricare persoană cu o capacitate medie de înțelegere, aflată în situații similare, acesta fiind motivul pentru care fapta, ca atare, este incriminată în Codul penal.

Instanța a apreciat că valoarea relevantă lezată de către inculpat, respectiv integritatea fizică și psihică a persoanei vătămate, este deosebit de importantă, faptele în concret săvârșite de acesta fiind de natură să producă consecințe fizice și psihice asupra acesteia.

Instanța a reținut, însă, că aceste consecințe au avut un nivel mediu de intensitate, concretizându-se în necesitatea a 3-4 zile de îngrijiri medicale. Totuși, asemenea fapte sunt de natură să înjosească și să umilească orice persoană, înfrângându-i rezistența psihică.

În acest sens, instanța a arătat că persoana vătămată a precizat că dorește să obțină chiar un ordin de protecție împotriva inculpatului. Astfel, s-a constatat că impactul emoțional al manifestării agresive a inculpatului asupra persoanei vătămate nu s-a diminuat ușor, odată cu trecerea timpului.

Așadar, s-a concluzionat că prejudiciul moral produs prin fapta ilicită a inculpatului asupra persoanei vătămate este născut, cert și actual, fiind determinabil prin aprecierea instanței asupra cuantumului acestuia, după luarea în considerare a consecințelor negative suferite de persoana vătămată, a importanței valorii lezate și a intensității cu care au fost percepute consecințele vătămării, astfel cum au fost anterior analizate.

Cu privire la cuantumul prejudiciului, instanța a reținut că partea civilă a evaluat acest prejudiciu la suma de 10.000 lei.

Potrivit deciziei C.S.J. nr.5437/2003, prejudiciul moral nu se probează, ci se constată, iar întinderea daunelor morale se face prin apreciere, de către instanța de judecată.

Totuși, instanța a reținut că daunele morale pretinse de către partea civilă nu trebuie să facă obiectul unei îmbogățiri fără justă cauză, ci trebuie să reflecte efectiv prejudiciul produs.

Cum prin fapta sa inculpatul a lezat un atribut uman deosebit de important al persoanei vătămate, respectiv integritatea fizică și psihică a acesteia iar această faptă a generat urmări în plan fizic și psihic, al căror impact emoțional a fost de nivel mediu, instanța de fond a considerat că suma pretinsă cu titlu de daune morale ar fi excesivă, conducând la o îmbogățire fără justă cauză. Pentru aceste motive, instanța a apreciat că valoarea prejudiciului moral produs este în cuantum de 5.000 lei. Totodată, s-a arătat că la stabilirea cuantumului daunelor morale, nu are nicio importanță starea materială a inculpatului sau a părții civile.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul ….., criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul soluționării laturii civile a cauzei solicitând, în principal, respingerea acțiunii civile ca nedovedită și, în subsidiar, reducerea cuantumului daunelor morale, apreciat a fi excesiv în raport cu starea de fapt reținută în speță.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate, în conformitate cu dispozițiile art.419 și urm Cod procedură penală, se constată că acesta este nefondat.

Prin sentința atacată, inculpatul a fost condamnat pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare, cu aplicarea prevederilor art.83 C.pen., privind amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, cu stabilirea, în baza art.85 alin.l lit.a), b), c), d) și e) C.pen., a unor măsuri de supraveghere. În fapt, s-a reținut că, inculpatul, la data de …..2016, în jurul orelor 12.30, în timp ce se afla pe …., sector 4, București, a lovit-o cu pumnii și picioarele fosta sa prietenă….., astfel încât, în urma loviturilor primite, persoana vătămată a necesitat un număr de 2-3 zile de îngrijiri medicale, iar, ulterior, i-a luat acesteia telefonul mobil care îi căzuse din geantă, motivând că i-ar aparține, faptă ce întrunește elementele constitutive a două infracțiuni concurente de lovire sau alte violente și furt, prev.de art. 193 alin.(l)-(2) C.pen.și art.228 alin.(l) C.pen., cu aplic.art.38 alin.(l) C.pen.

În cauză a fost exercitată calea de atac a apelului doar pe latura civilă a cauzei.

Instanța achiesează la toate argumentele instanței de fond pentru justificarea cuantumului daunelor morale acordate, fără a le reitera.

În plus, instanța de control apreciază că daunele morale nu trebuie dovedite în situația comiterii unor infracțiuni cu violență de genul celei pentru care inculpatul a fost condamnat (rezultă ex re) fiind evident că o persoană lovită în stradă cu pumnii și picioarele și necesitând îngrijiri medicale (chiar dacă în cuantum redus) a suferit atât fizic, cât și moral și necesită o compensație justă.

Cuantumul daunelor morale acordate de prima instanță în sumă de 5.000 de lei este un echivalent just al suferinței fizice și psihice cauzate persoanei vătămate care a fost supusă traumei și umilinței de a fi lovită în public, în plină zi și în stradă, fiind nevoită să apeleze la ajutorul trecătorilor pentru a se salva (declarația martorului …….).

Față de cele arătate, în baza art.421 pct. I lit.b C.pr.pen., va respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul — inculpat …….împotriva sentinței penale nr….. din ………2018 a Judecătoriei sectorului 4 București, pronunțată în dosarul nr…….

În baza art.275 alin.2 C.pr.pen., va obliga apelantul — inculpat la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.421 pct. 1 lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul inculpat…… împotriva sentinței penale nr…… din ……2018 a Judecătoriei sectorului 4 București, pronunțată în dosarul nr……

În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă apelantul — inculpat la plata către stat a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.