Avocat camera preliminara

avocat camera preliminara

Ce excepții și cereri putem invoca în camera preliminară?

Camera preliminară reprezintă o fază separată a procesului penal, distinctă de urmărirea penală și de judeactă. Judecătorul de cameră preliminară nu face acte de urmărire penală, dar nici nu judecă.

În cadrul procedurii camerei preliminare se efectuează un control de legalitate a posteriori atât a actului de trimitere în judecată, cât și a probelor pe care se bazează acesta, astfel încât întreaga fază de urmărire penală să fie examinată și cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obținut prin încălcarea legii să fie eliminate.

În cadrul acestei etape se verifică, așadar, legalitatea sesizării instanței, competența acesteia, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale.

În camera preliminară, competențele judecătorului de cameră preliminară se limitează potrivit art. 54 C.P.P. la verificarea legalității trimiterii în judecată dispuse de procuror, a administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală. În virtutea acestor prerogative, judecătorul de cameră preliminară cercetează, pe de o parte regularitatea rechizitoriului, mai precis conformitatea acestuia cu prevederile art. 328 C.P.P., iar pe de altă parte, valabilitatea probelor și actelor procesuale specifice urmăririi penale, respectiv conformitatea acestora cu principiile și normele de procedură care le tratează.

Atribuțiile judecătorului de cameră preliminară nu se întind asupra cercetării temeiniciei trimiterii în judecată și a efectuării urmăririi penale, problemele legate de temeinicia urmăririi penale și a sesizării instanței urmând să fie dezbătute și dezlegate de către instanța de judecată pe parcursul fazei ulterioare – a judecății.

Aprecierea probelor, instituție de drept procesual penal prev. de art. 103 C.P.P. nu face obiectul procedurii în camera preliminară, procedură în care se verifică legalitatea mijloacelor de probă administrate. În această etapă procesuală nu se evaluează existența sau inexistența faptei și a vinovăției inculpaților. Astfel, în camera preliminară nu se poate critica că organele de urmărire au ales să administreze anumite probe în detrimentul altora.

Nu există mijloace procedurale prin care judecătorul de cameră preliminară să poată eventual dispune, exclusiv pe baza datelor existente la dosarul de urmărire penală schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, această posibilitate existând doar în faza judecății. Schimbarea încadrării juridice în acest stadiu procesual este strâns legată de aprecierea pe fond asupra probelor administrate în cursul urmăririi penale. Mai exact, dacă analiza concordantă a mijloacelor de probă administrate în cauză ar fi susceptibilă să ducă la o altă încadrare juridică decât cea stabilită de procuror.

Potrivit art. 346 alin. 3 Cod proc. pen. ,,Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:

a)rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3), dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii;

b)a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;

c)procurorul solicită restituirea cauzei, în condiţiile art. 345 alin. (3), ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi dispoziţii.’’

Camera preliminară este momentul procesual în care trebuie verificat dacă din rechizitoriu se poate stabilit obiectul sau limitele judecății. În considerarea dispoziţiilor art.328 alin. 1 Cod procedură penală, rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei.

Prin urmare, în exercitarea funcţiei de pornire şi susţinere a acţiunii penale, actul de sesizare a instanţei trebuie să cuprindă: descrierea clară şi completă a faptelor şi împrejurărilor extrase pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală; analiza efectivă a tuturor mijloacelor de probă şi motivarea deciziilor de reţinere ori de înlăturare a acestora; încadrarea riguroasă în drept a faptelor reţinute; soluţionarea motivată a celorlalte aspecte ce contribuie la buna desfăşurare a procesului penal.

Mai jos, puteți regăsi un exemplu practic în care Tribunalul Suceava, prin Încheierea nr…… a invocat, din oficiu, în camera preliminară anumite neregularități, restituind dosarul la Parchet:

,,Neregularităţile invocate din oficiu de către instanţă au fost următoarele :

Referitor la infracţiunea de evaziune fiscală s-a reţinut a fi incidente dispoziţiile art. 35 al.1 Cod penal, dar nu s-a precizat care sunt în concret actele materiale în baza cărora s-au reţinut aceste dispoziţii. Nici din cuprinsul situaţiei expozitive, nici din descrierea faptei de la secţiunea în drept dar nici din cuprinsul actele de urmărire penală nu s-a putut identifica care sunt în concret actele materiale pentru care s-a apreciat a fi incidente dispoziţiile art. 35 al.1 Cod penal.

Urmează ca această neregularitate să fie remediată în sensul indicării în concret a numărului de acte materiale şi în ce constă fiecare dintre acestea.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 3 din Legea 59/1934 judecătorul de cameră preliminară a reţinut a fi incidente prevederile art. 35 al.1 Cod penal cu toate că din situaţia expozitivă rezultă că a fost emisă o singură filă cec, iar în cursul urmăririi penale, prin ordonanţa din 23 iulie 2015, a fost schimbată încadrarea juridică a acestei, fapte fiind înlăturate dispoziţiile relative la infracţiunea continuată .

Urmează a se remedia neregularitatea în sensul asigurării concordanţei dintre actul de sesizare şi actele de urmărire penală efectuate în cauză.

Cu toate că instanţa a fost sesizată cu o infracţiune de evaziune fiscală nu a fost menţionată persoană vătămată a Statului Român ANAF, în conformitate cu dispoziţiile art. 328 al.2 Cod de procedură penală în cuprinsul rechizitoriului se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate cu indicarea calităţii lor în proces şi locului unde urmează a fi citate.

Faţă de aceste considerente se impune a se constata neregularitatea rechizitoriului nr……/P/2013 al Parchetului de pe lângă T_________ S______, urmând ca în temeiul art. 345 alin. 2 şi 3 C .proc.pen încheierea prin care s-au constat neregularităţile să fie comunicată procurorului, care poate solicita fie restituirea cauzei, fie menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată.

Prin adresa …../P/2013 din data de…..s-a solicitat în temeiul art. 345 alin. 3 Cod procedură penală restituirea cauzei în vederea emiterii unui nou rechizitoriu după administrarea un or acte procedurale determinate.

Având în vedere poziţia Ministerului Public judecătorul de cameră preliminară va face aplicarea dispoziţiilor art. 346 alin. 3 lit. c Cod Procedură Penală teza I, rap. la disp. art. 345 alin. 3 Cod procedură penală şi va restitui Parchetului de pe lângă T….