Avocatul partii vatamate - Despagubiri obtinute pentru partea vatamata intr-un dosar de tentativa de omor

Curtea de apel Bucuresti a pronuntat intr-o decizie penala definitiva, intr-un dosar de tentativa de omor urmatoarea solutie:

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelurile declarate ca fondate pentru considerentele următoare:

Referitor la situația de fapt reținută în cauză, Curtea apreciază că instanța de fond a analizat în mod judicios materialul probator administrat, stabilind în mod corect atât situația de fapt și încadrarea juridică, cât și vinovăția inculpatului în raport de acuzația care i se aduce prin actul de inculpare.

Astfel, din analiza coroborată a materialului probator administrat în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:

Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului……. de instanța de fond este nejustificat de blândă. Astfel, prima instanta a stabilit in favoarea inculpatului faptul că a săvârșit infracțiunea dedusă judecății sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, că nu este cunoscut cu antecedente penale, că este integrat social și că are o ocupație.

În privința aspectului referitor la săvârșirea infracțiunii sub imperiul stării de provocare, având în vedere că va fi înlăturată această circumstanță atenuantă, astfel cum s-a arătat în precedent, în mod evident această chestiune nu va mai fi avută în vedere la individualizarea pedepsei, motiv pentru care și limitele de pedeapsă la care Curtea se va raporta vor fi cele prevăzute de disp. art. 32 alin. I C.p. rap. la art. 188 C.p. cu aplic. art. 199 alin. I C.p. și art. 396 alin. 10 C.p.p. (închisoarea de la 3 ani și 4 luni la 8 ani și 4 luni, respectând ordinea prevăzută de art. 79 luarea în considerare a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art. 76 alin. 1 C.p.

În privința gravității infracțiunii reținute în sarcina inculpatului …….., Curtea apreciazl că aceasta prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, având în vedere în primul rând importanța valorii sociale lezate și urmarea produsă, fiind vorba de o infracțiune îndreptată împotriva celui mai important drept al omului, dreptul la viață, care este un drept esențial, fundamental, ce constituie condiția exercitării celorlalte drepturi garantate, infracțiunea fiind prin ea însăși un pericol concret pentru societate și nu doar un pericol abstract la adresa relațiilor sociale protejate de legea penală.

De asemenea, gravitatea faptei rezultă din modalitatea concretă de săvarșire si imprejurarile în care inculpatul a acționat, pe fondul unui conflict preexistent, prin lovirea persoanei vătămate în mod repetat cu un obiect apt să producă moartea într-o zonă vitală a corpului, ținând cont de gravitatea leziunilor produse, care au pus în pericol viața persoanei vătămate, dar și de faptul că acțiunea socialmente periculoasă a fost îndreptată împotriva unui membru de familie în sensul art. 177 alin. 1 lit. a C.p.

Totodată, faptul că circumstanțele personale ale inculpatului îi sunt favorabile acestuia (lipsa antecedentelor penale, faptul că este integrat social și că are o ocupație) nu poate fi ignorat în cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei, însă în speța de față nu pot justifica o pedeapsa de numai 3 ani închisoare, a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere, aceasta nefiind aptă să asigure scopul preventiv și nici pe cel punitiv al sancțiunilor penale, prin raportare la criteriile de individualizare prevăzută de art. 74 C.p.

Este adevărat că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, însă acest aspect a fost valorificat de către instanța de fond prin prisma prevederilor art. 396 alin. IO C.p.p., limitele de pedeapsă fiind reduse cu o treime tocmai ca urmare a atitudinii de recunoaștere manifestate de către inculpat.

Față de aspectele reținute mai sus, având în vedere gravitatea concretă a infractinnii împrejurările comiterii acesteia, modalitatea de operare, necesitatea responsabilizării inculpatului și îndreptării acestuia, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv al pedepsei, Curtea îi va aplica o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor asupra unui membru de familie, considerând că acest cuantum al pedepsei este proporțional cu gravitatea faptei și periculozitatea inculpatului și este apt să conducă la îndeplinirea rolului educativ, preventiv și punitiv al sancțiunii penale. Având în vedere cuantumul pedepsei aplicate, în mod evident aceasta va fi executată în regim de detenție, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării.

De asemenea, având în vedere că potrivit art. 67 alin. 2 C.p. aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi este obligatorie când legea prevede această pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită și că art. 188 alin. I C.p. prevede obligativitatea aplicării pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi, în baza art. 67 alin. 2 C.p. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. Curtea va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o mncție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi pe durata executării pedepsei principale.

Cât privește latura civilă a cauzei,Curtea constată că persoana vătămată…………….. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 lei, din care 5.000 lei reprezentând daune materiale și 195.000 lei reprezentând daune morale, la care să se adauge dobânda calculată de la data de 05.11.2017 până la data achitării integrale a debitului.

Potrivit art. 1357 C.civ., cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie este obligat sa il repare urmare, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat, precum și existența capacității delictuale a celui care a săvârșit fapta ilicită.

Având în vedere aspectele reținute referitor Ia latura penală a cauzei, Curtea apreciază că în mod just a stabilit prima instanță că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale.

Referitor la prejudiciul moral reclamat de către partea civilă…….., Curtea reține ca acesta constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial ce definesc personalitatea umană.

Prejudiciul moral, fiind strâns legat de persoana umană, lezează direct și nemijlocit sentimentele de dragoste și afecțiune, cum este și cazul de față.

În ceea ce privește sumele pretinse cu titlu de daune morale, Curtea retine ca la aprecierea cuantumului despăgubirilor morale trebuie să aibă în vedere anumite criterii cum sunt:

-criteriul echității care presupune existenta unei corespondențe intre prejudiciul încercat și dimensiunea despăgubirii;

-criterii referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și

– criterii referitoare la importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate.

Toate aceste criterii trebuie sa conducă la stabilirea unei sume care sa reprezinte o justa și reala despăgubire a părții civile, cu efect de satisfacție și sa nu reprezinte o sancțiune excesiva pentru autorul faptei prejudiciabile ori ca venituri necuvenite părții civile.

Curtea mai reține că în materia daunelor morale, principiul reparării integrale a prejudiciului poate avea doar un caracter aproximativ, fapt explicabil în raport de natura neeconomică a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate bănește. În schimb, se poate acorda victimei o sumă avand caracter  compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent care, prin excelență, poate fi 0 sumă de bani, care îi permite să-si aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite. Ceea ce trebuie evaluat în realitate este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, nu• prejudiciul ca atare.

Aplicând aceste criterii la speța dedusă judecății, Curtea apreciază că, raportat la leziunile traumatice suferite de partea civilă, perioada relativ îndelungată de recuperare, consecințele asupra stării sale de sănătate, suma de 25.000 lei acordată de instanța de fond cu titlu de daune morale nu este aptă să acopere în totalitate prejudiciul moral suferit de partea civilă în urma faptei din data de …….., astfel încât se impune majorarea acestei sume.

In acest sens, Curtea observă că la stabilirea cuantumului daunelor morale instanța de fond a ținut cont de faptul că în favoarea inculpatului au fost reținute disp. art. 75 alin. 1 lit. a C.p., aspect care nu va mai fi avut în vedere de instanța de control judiciar, ca urmare a înlăturării acestei circumstanțe atenuante.

În aceste condiții, Curtea va majora cuantumul daunelor morale pe care inculpatul este obligat să le plătească părții civile la suma de 50.000 lei, la care se adaugă dobânda legală, calculată de la data de………. până la data achitării integrale a debitului, apreciind că aceasta este una justă și aflată în concordanță cu criteriile menționate anterior.

Față de aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul ……………. și apelantul-parte civilă………….