Cat dureaza un partaj?

Acest dosar a durat la Judecatorie aproximativ 1 an si sase luni.

Judecatoria Sector....Bucuresti

Sentinta civila nr.....

În ceea ce priveste contributia sotilor la dobândirea bunurilor comune si la suportarea cheltuielilor căsătoriei, potrivit art. 357 C. civ., până la proba contrar, se prezumă că soții au avut o contributie egală.

Astfel, legea instituie o prezumție relativă care subzistă în lipsa dovedirii de catre parti a altor cote de contributie. Conform art. 325 alin. (2) C. civ., soții sunt obligați să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la cheltuielile căsătoriei, dacă prin convenție matrimonială nu s-a prevăzut altfel. De asemenea, art. 326 C. civ. statuează că munca oricaruia dintre soti in gospodărie și pentru creșterea copiilor reprezintă o contribuție la cheltuielile căsatoriei.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanța reține că ambele părti au realizat venituri, reclamantul-pârât, fiind angajat o perioadă în Marea Britanie, de unde trimitea, în mod constant, diverse sume de bani, pentru acoperirea cheltuielilor familiei, dup cum rezultă din înscrisurile depuse de acesta, regăsite la filele 13-19 vol. II și după cum îns si pârâta reclamantă a menționat în cuprinsul întâmpinării, recunoscând că reclamantul-pârât i-a trimis 86 964,37 lei(o medie de 5 435, 27 lei/lunar, în perioadele martie-decembrie 2021,respectiv februarie-iunie 2022 (f.156 verso vol. I).

În privința celor învederate de pârâta-reclamantă, potrivit cărora, din suma de 8.800 euro, achitată la data de 01.11.2017, pentru achiziționarea apartamentului situat în mun.București, ......, suma de 20.000 de lei ar fi fost provenită de la mama acesteia, ca urmare a vânzării unui teren, instanța reține că, potrivit înscrisului regăsit la fila 183 vol. I, suma de 40.000 de lei a fost virată în contul pârâtei-reclamante la data de 11.12.2019, or plata sumei de 8.800 de euro pentru achizitionarea apartamentului situat în mun. București, ....., deci anterior, ca atare, apărările pârâtei-reclamante nu pot fi retinute.

În privința susținerii potrivit căreia, pârâta-reclamată ar fi adus unele îmbuntțiri apartamentului, care ar fi constat în aplicarea de faianță, gresie, parchet, tapet, zugrvit, mobilarea și utilarea apartamentului, instanța reține că pârâta-reclamantă nu a făcut dovada acestora, deși sarcina probei îi revenea, potrivit art. 249 C. proc.civ.

Astfel, după cum s-a arătat, art. 357 alin. (2) teza a-II-a C.civ. instituie prezumția de contribuție egală la dobândirea bunurilor comune, revenind părții interesate obligația de a proba contrariul, conform art. 249 C.proc.civ.

În acest cadru, instanța subliniază că raportul dintre contribuțiile sotilor se stabileste în funcție de aportul de ordin material al sotilor pe toată durata căsătoriei ( nu exclusiv anterior achiziționării bunurilor componente ale masei partajabile și nu exclusiv prin raportare la contribuția sotilor la achitarea fiecărui bun din masa partajabilă ), pe baza veniturilor obtinute de soti în timpul regimului comunității de bunuri și inclusiv în funcție de munca prestată în gospodărie și pentru creșterea copiilor, ținându-se seama și de orice alte împrejurri de natur să contribuie la determinarea corectă și echitabilă a participării sotilor la patrimoniul comun.

În spetă, din coroborarea probelor de la dosar, constând în înscrisuri, instanța opinează că nu a fost răsturnată, de către pârâta-reclamantă, prezumția de contribuție egală a soților la dobândirea masei partajabile.

Astfel, se observă că, pe toată durata căsătoriei, părțile au participat în comun la cheltuielile casei, pârâta-reclamantă nefăcând dovada plății în mod exclusiv a sumelor achitate la data încheierii contractelor prin care au fost achiziționare cele două imobile și nici dovada că ar fi plătit în mod exclusiv ratele aferente vreunuia dintre cele doua contracte de credit sau cǎar fi adus unele îmbunătățiri imobilului apartament situat în mun. Bucuresti,....nu, ca atare, solicitarea acesteia de a nu fi obligată la plata vreunei sulte nu își găsește justificarea, ca urmare a analizării ansamblului materialului probator.
Fata de aceste considerente, instanța urmează să rețină că părțile au dobândit in timpul casatoriei bunurile ce fac parte din masa partajabilă cu o contributie egala, respectiv 50%pentru reclamantul-pârât și 50% pentru pârâta-reclamantă.

În ceea ce privește lichidarea regimului matrimonial și ieșirea din indiviziune,art. 355 alin. (1) C.civ. prevede că la încctarea comunității, accasta se lichidează prin hotarare judecatorească sau act autentic notarial, operatiune ce presupune faptul ca fiecare dintre soti preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune si la regularizarea datoriilor, conform art. 357 alin. (1) C.civ.

Potrivit art. 676 alin. (1) C.civ., partajul bunurilor comune se va face in natura proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar.

Alin.(2) al aceluiasi articol statuează că dacă bunul nu este comod partajabil în natură,partajul se va face în unul dintre următoarele moduri:

a)Atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la cererea acestora;

b)Vânzarea bunului în modu stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proportiona cu cota-parte a fiecaruia dintre ei.

Totodată, art. 988 C.proc.civ. impune ca la formarea și atribuirea loturilor, instanta sa tină seama, după caz, de următoarele criterii: acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația partilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala,au facut constructii sau îmbunǎtătiri cu acordul celorlalti coproprietari sau altele asemenea.