Cum atac ordinul de protectie abuziv?

Cum atac ordinul de protectie abuziv?

In ultimii ani, numarul cererilor pentru ordin de protectie a crescut considerabil. Masura are rolul de a oferi siguranta victimelor violentei domestice, dar exista si situatii cand aceasta este folosita in mod abuziv. Unii oameni primesc un ordin de protectie desi nu au comis acte de violenta, ci doar in urma unor conflicte personale.

In acest articol iti explicam cum ataci un ordin de protectie abuziv, ce cai legale exista, cat dureaza pana instanta decide asupra contestatiei, precum si de ce este important sa apelezi la un avocat Bucuresti cu experienta.

Cand poate fi considerat abuziv un ordin de protectie?

Un ordin de protectie devine abuziv atunci cand:

• este emis pe baza unor declaratii neintemeiate sau exagerate;
• nu exista probe clare privind violenta domestica;
• cererea a fost formulata doar pentru a obtine un avantaj intr-un proces de divort sau in legatura cu copiii;
• scopul este de a scoate o persoana din locuinta fara motive reale.

In aceste cazuri, persoana vizata are dreptul sa conteste decizia instantei.

Cum se ataca un ordin de protectie?

Ordinul de protectie emis de judecatorie poate fi atacat prin apel la tribunal. Procedura este una rapida, deoarece masura are consecinte directe asupra vietii persoanei impotriva careia este emis.

Pasii principali sunt:

1. Depunerea apelului in termenul legal prevazut de lege (de regula 3 zile).
2. Prezentarea motivelor pentru care se considera ca ordinul este nejustificat.
3. Administrarea de probe – martori, documente, conversatii sau orice element care demonstreaza ca acuzatiile sunt false.
4. Reprezentarea in instanta de catre un avocat specializat in ordin de protectie Bucuresti.

Cat dureaza solutionarea apelului?

Legea prevede ca apelul se judeca de urgenta. In general, instanta decide intr-un termen scurt, de cateva zile sau saptamani, tocmai pentru ca masura are impact imediat.

Este important de retinut ca pe perioada apelului, ordinul de protectie ramane valabil pana la o hotarare definitiva.

Ce probe pot folosi impotriva unui ordin abuziv?

Pentru a demonstra caracterul abuziv al unui ordin de protectie, pot fi utile urmatoarele:

• declaratii ale martorilor care pot confirma lipsa violentei;
• documente care arata relatiile normale cu persoana care a depus cererea;
• mesaje, conversatii sau inregistrari care contrazic acuzatiile;
• dovada ca plangerea a fost facuta doar pentru obtinerea unui avantaj intr-un proces (de ex. stabilirea domiciliului copiilor).

Diferenta intre un caz real si unul abuziv

Intr-un caz real, ordinul de protectie are rol esential: protejeaza viata si integritatea victimei. In schimb, intr-un caz abuziv, masura afecteaza nejustificat persoana vizata, aducand prejudicii de imagine, pierderea locuintei si restrictii asupra vietii de zi cu zi.

De aceea este esential sa fie folosit doar in situatii temeinic justificate.

Rolul avocatului in contestarea ordinului de protectie

Un cabinet avocat Bucuresti cu experienta te poate ajuta sa formulezi corect apelul si sa aduci probele necesare pentru a demonstra abuzul. Indiferent daca locuiesti in sector 1, sector 2, sector 3, sector 4, sector 5 sau sector 6, poti gasi rapid un avocat aproape de mine sau un avocat langa minecare sa iti ofere suport juridic.

Un avocat drept civil si dreptul familieicunoaste atat procedurile legale, cat si strategiile prin care sa arate instantei ca ordinul emis este nejustificat.

Concluzie

Daca te afli in situatia de a fi vizat de un ordin de protectie abuziv, nu trebuie sa ramai pasiv. Exista cai legale prin care poti ataca decizia instantei si iti poti recapata drepturile.

Pentru asistenta specializata, contacteaza Cabinet Avocat Bogdan Palade. Experienta in domeniu si implicarea reala pot face diferenta in anularea unei masuri nedrepte.

Exemplu din practica instantelor

In jurisprudenta recenta, s-a aratat ca nu orice ordin de protectie poate fi revocat. De exemplu, Judecatoria Petrosani, prin Sentinta civila nr. 1566/09.03.2023, a respins cererea de revocare formulata de persoana impotriva careia fusese emis un ordin pe o durata de 5 luni, considerand ca este inadmisibila. Instanta a retinut ca:

„Revocarea ordinului de protectie este posibila doar in cazul in care acesta a fost emis pe durata maxima prevazuta de lege. In speta, durata de 5 luni nu indeplineste conditia imperativa a art. 49 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, astfel incat cererea este inadmisibila.”

Acest caz arata ca, atunci cand ordinul nu este emis pe durata maxima (6 luni), calea de atac potrivita ramane apelul impotriva hotarariisau solicitarea modificarii masurilor, nu revocarea.

Exemplu ipotetic de caz

Situație:

· Maria și Ion sunt foști parteneri. După despărțire, Maria depune cerere pentru ordin de protecție, susținând că Ion ar fi amenințat-o verbal și că s-ar apropia frecvent de locuința ei, deși nu există niciun martor sau înregistrare care să ateste agresiunea verbală sau apropierea.

· Judecătoria emite ordin de protecție definitiv pe baza declarației Mariei, fără martori sau probe clare.

Argumente pentru atacarea ordinului:

1. Lipsa dovezilor suficiente
Ion susține că nu există probe obiective: nici martori, nici înregistrări, nici acte medicale. Apărarea arata ca declarația singură nu poate fi suficientă pentru a justifica o măsură restrictivă gravă.

2. Nefuncționarea procedurii corecte
Ion invocă faptul că nu a fost citat corect sau nu i s-a oferit posibilitatea să se prezinte la termenul fixat, ori nu i s-a permis să depună probe sau martori.

3.      Abuz de drept / folosire în scopuri nelegitime
Ion arată că ordinul de protecție a fost folosit de Maria ca instrument de presiune într-o disputa cu privire la copii sau locuința comună, nu pentru protecția unei pericole reale.

4.      Proporționalitate
Ion susține că măsurile impuse (interdictia de apropiere, evacuare, distanțare minimă) sunt disproporționate raportat la gravitatea faptelor, care erau doar afirmații verbale izolate.

Cum se atacă:

· formularea apelului sau contestației la tribunal, în termenul legal (de regulă 3 zile de la comunicare sau pronunțare);

· depunerea de probe: declarații martori, orice înregistrare audio/video, mesaje, postări, dacă există;

· arătarea procedurii incorecte, dacă nu a fost invitat la termen, nu s-au administrat probe, etc.;

· solicitarea anulării sau modificării ordinului sau ridicării măsurilor restrictive.

Posibil rezultat:

· Tribunalul poate să respingă ordinul ori să-l modifice (de exemplu să elimine evacuarea din locuință, dar să mențină distanțarea minimă) dacă găsește că probele nu susțin toate măsurile sau că există dubii.

Te afli intr-o astfel de situatie? Suna la 0740807892