Prin adoptarea Legii nr. 96/2020 pentru completarea și modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, se încearcă o diminuare a aglomerărilor din penitenciarele române.
Unul dintre motivele avute la baza acestei legi este dat de incalcarea dreptului la demnitate umana, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Constituția României , de art. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
De asemenea, în susținerea argumentelor pentru care ar trebui adoptat proiectul de lege, Senatul adaugă faptul că multe dintre statele membre ale Uniunii Europene au adoptat astfel de măsuri, cum ar fi Italia, Cehia, Olanda și Belgia.
O prima modificare propusă prin proiectul de lege este dată de modificarea dispozițiilor Codului penal cu privire la obligațiile serviciului de probațiune. Astfel, se introduce termenul de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru a se asigura exercitarea obligațiilor impuse prin art. 93 alin. (2) lit. a)și b) și alin. (3), anume urmarea unui curs de pregătire școlară ori de calificare profesională, primirea vizitelor consilierului de probațiune, prestarea muncii neremunerate în folosul comunității.
O modificare importanta este dată de EXECUTAREA LA DOMICILIU A PEDEPSEI ÎNCHISORII, urmând a se dispune executarea pedepsei la domiciliu dacă sunt îndeplinite mai multe condiții:
Nu se poate dispune măsura executării pedepsei închisorii la domiciliu, dacă:
Astfel, dacă sunt îndeplinite condițiile anterior menționate și se dispune măsura executării la domiciliu a pedepsei închisorii, instanța de judecată va dispune și termenul de supraveghere, care va fi egal cu durata pedepsei aplicate, calculându-se de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
De asemenea, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte anumite măsuri de supraveghere, anume:
Pe parcursul executării pedepsei la domiciliu persoanele condamnate vor fi supravegheate în permanență prin intermediul unei brățări electronice.
Mai mult, proiectul legislativ prevede și anumite situații în care condamnatul poate părăsi domiciliul, anume:
Nu este necesar acordul prealabil al judecătorului de supraveghere a privării de libertate atunci când condamnatul părăsește domiciliul, dacă acesta se află în stare de necesitate, legitimă apărare, iresponsabilitate, intoxicație, eroare, ori a fost constrâsă fizic sau moral.
Supravegherea executării la domiciliu a pedepsei închisorii este efectuată de organul de poliție, în a cărui circumscriăție se află domiciliul unde execută pedeapsa persoana condamnată. Organul de poliție dispune efectuarea periodică a unor vizite inopinante, pentru verificarea respectării de către condamnat a pedepsei.
Totodată, proiectul de lege prevede și motivele pentru care se poate dispune anularea executării la domiciliu a pedepsei închisorii:
O altă noutate adusă de proiectul de lege este dată de executarea pedepsei închisorii mixt individualizată. Astfel, dacă instanța de judecată apreciază că este necesar pentru prevenirea infractorului de la săvârșirea de noi fapte penale, instanța poate recurge la individualizarea mixtă a executării pedepsei cu închisoarea: în timpul săptămânii inculpatul va sta la domiciliu, iar în zilele de sâbătă și duminică în penitenciar.
În acest sens, adoptarea acestui proiect de lege poate fi o măsură eficientă pentru combaterea suprapopulării penitenciarelor din România, având ca scop respectarea dreptului la demnitate umană prevăzut atât de legislația internă cât și internațională.
Join the newsletter to receive the latest updates in your inbox.