Cum poți ridica un sechestru asigurător?

Află când poate fi ridicat un sechestru asigurător dispus în cursul urmăririi penale. Caz practic: instanța a constatat că bunul nu aparținea inculpatului, iar măsura asigurătorie a fost desființată.

🔍 Context juridic:

Măsurile asigurătorii (cum sunt sechestrul sau poprirea) pot fi dispuse în cursul unui dosar penal pentru a asigura recuperarea prejudiciului, confiscarea specială sau extinsă, ori acoperirea cheltuielilor judiciare.
Totuși, legea prevede condiții clare: bunul trebuie să aparțină suspectului sau inculpatului și să existe motive concrete care justifică menținerea măsurii.

⚖️ Speță recentă:

Într-o cauză soluționată de Tribunalul București – Secția I Penală, instanța a admis contestația formulată de o persoană cercetată pentru complicitate la evaziune fiscală, dispunând ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra unui teren.

Persoana respectivă a demonstrat că terenul nu i-a aparținut niciodată, fiind cumpărat de părinții săi și inclus într-un contract de întreținere care prevedea transmiterea proprietății doar după decesul întreținuților.
Mai mult, contractul fusese rezolvit prin hotărâre judecătorească, astfel încât dreptul de proprietate nu a fost niciodată transferat.

📑 Motivarea instanței:

Judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că:

scopul sechestrului asigurător este evitarea ascunderii sau înstrăinării bunurilor care pot servi la garantarea executării unei eventuale pedepse sau la acoperirea prejudiciului;

• procurorul nu a motivat concret de ce măsura trebuie menținută, limitându-se la o formulă generală („subzistă temeiurile anterioare”);
• bunul asupra căruia s-a instituit măsura nu aparținea inculpatului și nu putea fi considerat un bun care servește la acoperirea prejudiciului.

În consecință, Tribunalul a dispus desființarea sechestrului asigurător, reținând că menținerea unei astfel de măsuri ar fi nelegală și neproporțională.

📘 Temei legal:

Articolele relevante din Codul de procedură penală sunt:

art. 249 alin. (1), (4) și (5) – privind condițiile și scopul măsurilor asigurătorii;

art. 250 alin. (1) – privind posibilitatea de contestare a acestor măsuri;

art. 275 alin. (3) – cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, în caz de admitere a contestației.

💡 Ce trebuie reținut:

Sechestrul poate fi contestat atunci când bunul vizat nu aparține inculpatului sau când nu există motive temeinice pentru menținerea lui.

Instanța verifică proporționalitatea și legalitatea măsurii, iar lipsa motivării din partea organelor de urmărire penală poate conduce la ridicarea sechestrului.

O hotărâre civilă anterioară (de exemplu, rezoluțiunea unui contract) poate fi decisivă pentru a demonstra lipsa dreptului de proprietate.

⚖️ Concluzie:

Măsurile asigurătorii trebuie să respecte principiul proporționalității și să fie fundamentate pe probe concrete.
Dacă un bun nu aparține inculpatului, instanța poate dispune ridicarea sechestrului, evitând afectarea nejustificată a dreptului de proprietate.

📞 Cabinet Avocat Bogdan Palade

Oferim asistență și reprezentare juridică în cauze penale privind ridicarea măsurilor asigurătorii, sechestrul asupra bunurilor și contestațiile formulate potrivit art. 250 Cod procedură penală.

☎️ 0740 807 892
🌐 www.avocatbogdanpalade.ro